În 2019, Harta Reciclării devine prima platformă online din România, participativă și educațională, care oferă comunității oportunitatea de a contribui la popularizarea punctelor de colectare selectivă din țară. Asociația ViitorPlus, pornită la drum încă din 2006, dar cu proiecte creionate mai mult în anul 2008, este o organizație non-profit cu peste 14 ani de experiență în ceea ce privește dezvoltarea programelor de antreprenoriat social, educație pentru mediu, voluntariat și infrastructură de mediu. În bagajul de reușite se numără programe sociale precum „Adoptă un copac!”, „RECICLETA”, „ecOprovocarea”, printre care și „Harta Reciclării”, program înființat cu sprijinul campaniei Coca-Cola HBC România, care are ca scop comun promovarea reducerii, reutilizării și reciclării deșeurilor de toate tipurile: de la hârtie, plastic, sticlă, lemn și metal până la medicamente, electrocasnice, anvelope, baterii auto, alături de numeroase alte deșeuri periculoase pentru noi și viețuitoarele din mediu.

De cele mai multe ori, se întâmplă ca punctele de reciclare să se schimbe sau să apară unele noi, motiv pentru care platforma online pune la dispoziție participativitatea comunității care reprezintă centralizarea de informații actualizate, la nivel național, despre locurile unde se colectează materialele reutilizabile și cele reciclabile. De asemenea, această utilitate oferă posibilitatea populației să ofere atât feedback despre punctele amplasate pe hartă, cât și opțiunea de adăugare de noi puncte pe aceasta, astfel încât cei interesați de reutilizare și reciclare să beneficieze de informații noi, actualizate la zi.
Exceptând mediul virtual, proiectul „Harta Reciclării” abordează și o structură educativă, care îndeamnă elevii și tinerii să colecteze separat deșeurile, dar și să identifice unde le pot lăsa, printr-un singur click pe www.hartareciclarii.ro.
În cadrul proiectului cu finanțare europeană, „No planet B!”, au fost pregătiți și coordonați voluntari „eco-ambasadori”, meniți să țină ateliere educaționale pentru un număr de 100.000 de elevi. În anul școlar 2019-2020, peste 600 de profesori, din peste 400 de școli de pe meleagurile României și de peste Prut, au susținut sesiunile educaționale online pentru 42.743 de elevi, sesiuni care au ca scop principal răspândirea informațiilor cu privire la grija mediului prin colectare separată și reciclarea deșeurilor.

Pe lângă „Știai că…” și „Informații utile”, două dintre rubricile interesante de pe www.hartareciclarii.ro care îți oferă acces nelimitat la o gamă variată de articole captivante și succinte despre tot ceea ce înseamnă reutilizarea și reducerea deșeurilor, ca bonus îți prezentăm 3 lucruri pe care, fără îndoială, nu le știai despre reciclare:
- Reciclarea economisește consumul de energie. Reciclarea unui ambalaj din aluminiu economisește suficientă energie pentru a asculta, pe telefonul mobil, un întreg album cu muzică de la artistul tău favorit. Dacă reciclezi, în schimb, 100 de ambalaje realizate din aluminiu, ai cantitatea necesară de energie electrică pentru a ține aprins continuu, timp de o săptămână, un bec dintr-o încăpere. Așadar, dacă am recicla cele peste 80 de miliarde de ambalaje din aluminiu, care se folosesc anual la nivel mondial, am putea economisi o cantitate semnificativă de energie electrică, pe lângă avantajele care vin la pachet în privința sănătății populației.
- Hârtia reciclată salvează și apa risipită, nu doar copacii. Hârtia, dacă ar fi fost reciclată în cantitățile ideale și recomandate, ar fi economisit în jur de peste 7.000 de tone de apă. Această apă poate fi folosită pentru a combate efectele negative ale secetei. De asemenea, putem da o șansă în plus la viață celor 900.000.000 de copaci care sunt tăiați în fiecare an, în întreaga lume, relatează greenerideal.com.
- Reciclarea combate schimbările climatice. Potrivit specialiștilor de la blog.recyclecoach.com, reciclarea împiedică necontenit schimbarea climei. În Statele Unite ale Americii, de pildă, rata de reciclare din 2020 a fost de numai 35%, ceea ce înseamnă că s-au menținut aproximativ 184.000.000.000 de tone metrice de gaze cu efect de sferă, echivalentul a 39.000.000 de mașini care circulă în acest moment pe glob și care, în același timp, poluează aerul. Prin urmare, dacă rata de reciclare ar crește, atunci șansele de stopare a schimbărilor climatice vor fi de trei ori mai mari decât în mod obișnuit.
Știai că… rata de reciclare în România este de 11%, conform Eurostat 2018, obiectivul Uniunii Europene fiind de cel puțin 50% pentru fiecare țară.
Câtă muncă se ascunde în spatele unui proiect atât de complex, precum „Harta Reciclării”, și ce presupune această inițiativă?
Echipa proiectului este una restrânsă, lucrăm mult și suntem foarte pasionați de misiunea proiectului, ceea ce ne dă energie constant, indiferent de obstacolele pe care le întâlnim. Suntem parte din ViitorPlus, organizație non-profit cu programe care au deja și 12 ani de implementare, iar asta ne ajută în momentele cele mai dificile pentru că putem apela și la sprijinul colegilor din organizație. Punem accent în primul rând pe educație și conștientizare, prin sesiuni educaționale în școli, articole și informații utile pe canalele de comunicare online. Pe lângă materialele educaționale, pe www.hartareciclarii.ro cei interesați să recicleze află unde este cel mai apropiat punct de colectare sau adaugă pe Hartă punctele de colectare identificate de ei în teren. Dorim să facem cunoscut conceptul de economie circulară, ce are la bază principii de reducere a consumului, reutilizare sau repararea obiectelor, urmând ca reciclarea să fie ultimul pas în acest proces. Păstrăm zilnic legatura în Social Media cu comunitatea persoanelor interesate de grija pentru mediu și vă invităm să vă alăturați acestei comunități pe www.instagram.com/hartareciclarii și www.facebook.com/hartareciclarii.
Care sunt cele mai importante realizări de la momentul lansării programului și până la ora actuală?
De la relansarea proiectului în luna mai 2019 și până acum ne bucurăm să anunțăm că împreună cu peste 1.100 voluntari tineri și profesori:
- am publicat pe Hartă peste 12.000 de puncte de colectare pentru toate tipurile de materiale reciclabile;
- aproape 45.000 de elevi au participat în sala de clasă sau online la lecția despre reducere, reutilizare, reciclare;
- am discutat despre colectarea separată cu 27.000 de tineri participanți la 31 de evenimente în aer liber;
- am publicat pe website peste 100 de articole educaționale.
Suntem bucuroși că munca noastră a fost recunoscută și prin câte premii importante: Locul I la categoria mediu în cadrul CSR Romanian Awards (iunie 2020), Locul II la categoria protecția mediului în cadrul Galei Societății Civile organizată de The Institute (octombrie 2020), Locul II în cadrul competiției Changeneers organizată de Impact Hub (iunie 2020); Distincția Gold la categoria mediu prin intermediu platformei „După Noi”, în cadrul Romania CSR Index – Community Index (noiembrie 2020).
Aveți în plan și proiecte pentru încurajarea deschiderii de noi puncte de colectare selectivă în țară? Dacă da, din experiența voastră, se reușește stabilirea unui dialog cu autoritățile responsabile la nivel local?
Am reușit să cartăm puncte existente în întreaga țară pe parcursul a câteva luni, prin solicitări către autoritățile locale, informații oferite de firme de colectare și lanțuri de magazine sau benzinării. În fiecare an reluăm acest dialog și adăugăm noi puncte de colectare separată. Ce ne dorim este ca împreună cu întreaga comunitate să solicităm autorităților crearea de spații de colectare separată în localitățile în care încă nu există infrastructură sau unde aceasta este slab dezvoltată. Suntem în căutarea de parteneri și susținători pentru a demara o astfel de campanie la nivel național, deoarece pentru a ajunge la un grad de reciclare mai mare nu este necesară doar educația, ci și organizarea facilă a autorităților publice, care să pună la dispoziția cetățenilor puncte de colectare separată, să ofere recompense sau să aplice amenzi atunci când legile nu sunt respectate.

Citește în continuare „RECICLEAZĂ | Aluziva și ASAP România trag un semnal de alarmă!”.