Home Health & Beauty Cuvantul psihologului Dr. Gabriella Bondoc despre efectele pandemiei asupra vieții psihologice și sociale

Dr. Gabriella Bondoc despre efectele pandemiei asupra vieții psihologice și sociale

14 min read

Sănătatea psihică era o problemă severă și înainte de pandemie, aproximativ jumătate dintre adulți fiind afectați pe durata vieții. Declanșarea pandemiei a însemnat însă o traumă majoră la nivelul întregii populații. Dr. Gabriella Bondoc, medic primar psihiatru, fondatoarea Clinicii Hope și Membru Fondator al Asociației Române de Terapie Dialectic-Comportamentală, ne prezintă efectele pandemiei asupra stării psihice, creșterea simptomelor anxioase și depresive, punctând totodată și aspectele pozitive resimțite în această perioadă.

efectele pandemiei

Evenimentele sociale ample nasc, în mod obișnuit, prin natural lor, reacții de îngrijorare și depresie la nivel social, cu efecte îndelungate. Puțini știu că la mai bine de 14 ani de la atacul din 11 septembrie, 15% din adulții din New York aveau încă depresie ca urmare a acelor evenimente.

Izolarea și distanțarea sociale apărute ca răspuns la pandemia de Covid-19 au fost un alt factor perturbator masiv pentru starea psihică a populației. Cercetătorii au fost conștienți de ani de zile de efectele adverse ale izolației sociale asupra sănătății mintale, a bolilor fizice și riscului de moarte în general. Dar COVID-19 a declanșat cea mai mare izolare forțată din istoria umanității. Declanșarea pandemiei a devenit cea mai grea încercare la nivel mondial privind sănătatea, răspândind frică, îngrijorare și incertitudine. Amploarea ei fără precedent va afecta parcursul întregii noastre vieți.

Previziunile Organizației Mondiale a Sănătății au fost sumbre încă de la început. În România, este de așteptat ca aproximativ 1,3 milioane de persoane ce nu s-au confruntat cu probleme de sănătate emoțională să necesite tratament pentru anxietate moderată până la severă. De asemenea, aproximativ 1,5 milioane de copii prezintă risc de anxietate și depresie, ale căror cauze pot fi decesul ori spitalizarea unor membri ai familiei sau chiar carantina și izolarea socială.

Principalele probleme psihice apărute ca urmare a efectelor sociale ale pandemiei sunt simptomele anxioase, depresive, insomnia, sindromul de stres post traumatic, tulburări ale uzului de substanțe, sindrom de epuizare și suicidul. Dacă ponderea simptomelor anxioase și depresive era de 10-11% în perioada anterioară pandemiei, procentul după declanșarea pandemiei s-a dublat sau chiar a crescut de patru ori până în februarie 2021. Persoanele cele mai afectate sunt femeile, în special mamele cu copii mici, persoanele tinere sub 24 de ani și persoanele cu tulburări fizice sau psihice anterioare. Copiii au fost profund afectați de pandemie prin carantină, întreruperea școlilor, a activităților fizice în aer liber și afectarea rutinelor zilnice. Pe lângă aspectele pozitive ale contactului mai îndelungat cu părinții, mulți au început să manifeste nerăbdare, iritabilitate, depresie și anxietate.

Personalul medical este și el afectat, depășind media populației la nivelul de anxietate și stres. Lucrătorii esențiali sunt mai predispuși să raporteze simptome de anxietate sau tulburări depresive, începând sau crescând consumul de substanțe (alcool, droguri) și gânduri suicidare în timpul pandemiei. Prea puțin realizăm cred că avem o generație întreagă de medici care stau de peste un an la un nivel de stres și expunere la moarte și tragedii echivalente războiului. Necesitatea de intervenții privind conștientizarea, scăderea stigmatizării privind tulburările psihice în rândul personalului medical și constituirea de programe de tratament adecvate vor deveni obligatorii în următorii ani.

Debutul pandemiei a determinat o creștere accelerată a simptomelor anxioase și a îngrijorării legate de Covid în toată lumea, peste jumătate (54%) din populația adultă din Marea Britanie, dar și din alte țări s-a simțit anxioasă sau îngrijorată în decembrie 2020 din cauza pandemiei. Femeile, studenții cu normă întreagă, persoanele șomere și cei care au o stare de tulburare mintală preexistentă sunt grupuri de populație care păreau să se simtă și mai anxioase sau îngrijorate, procentele depășind 60%.

Carantina, social media, gânditul peste trei ore pe zi la Covid, simptomele fizice și lipsa de informații au fost factori care au fost asociați cu anxietatea. Simptomele depresive au însoțit frecvent pe cele anxioase, dar au ajuns să afecteze până la aproape jumătate dintre cei chestionați. Printre factorii care au contribuit la simptome depresive mai accentuate au fost statul în casă peste 20 de ore pe zi, studiile reduse, lipsa slujbei și preexistența unei boli fizice sau psihice. Depresia a fost foarte frecventă la bătrâni, în condițiile în care izolarea și pericolul crescut al infecției cu COVID-19 au mărit efectele asupra acestora.

În toate țările care au urmărit aceste efecte, au fost observate creșteri ale simptomelor anxioase și depresive mult peste nivelul celor din 2019, în condițiile în care deja era un trend ascendent în ultimii ani. În ianuarie 2021, 41% dintre adulți au raportat simptome de anxietate și/sau tulburări depresive, o pondere care a fost în mare parte stabilă încă din primăvara anului 2020.

Singurătatea a fost un factor substanțial în declanșarea simptomelor depresive. Într-un studiu pe 200.000 oameni din patru țări europene, cele mai înalte niveluri de singurătate au fost raportate de către cei cu vârsta sub 30 de ani, femei, precum și cei care raportează o boală mintală diagnosticată anterior. Ne-am confruntat cu o nouă formă de epidemie, cea a tulburărilor psihice în legătură cu pandemia: tulburări de anxietate cu atacuri de panică, ipohondrie, dar și depresie. Medicii au fost și ei afectați cu sindroame de epuizare psihică care au necesitat tratament medicamentos și psihologic. Mulți dintre pacienții stabilizați cu tulburare bipolară au avut recăderi în 2020 după ani de zile de bine. Și lista greutăților poate continua…

Dar cele mai noi și grave manifestări sunt cele legate de apariția de atrofii corticale și alte tulburări psihice la cei infectați cu COVID. Virusul Sars-Cov 2 produce efecte neurologice și psihiatrice directe sau intermediate prin procesul inflamator sau tratamentul administrat. Din păcate, 22,5% dintre pacienții cu COVID-19 au avut un diagnostic neuropsihiatric concomitent, adică 1 din 5 pacienți cu COVID a avut sechele neurologice sau psihiatrice. Principalele urmări sunt tulburările de concentrare și de memorie și cele anxioase.

Multe din aspectele vieții psihologice și sociale au fost profund modificate de pandemie și este necesar să evidențiem și efectele pozitive: mai mult timp petrecut în familia restrânsă, descoperirea unor pasiuni mai spirituale, mai mult timp de introspecție, mai multă creativitate în petrecerea timpului liber și, nu pe ultimul lor, munca de la domiciliu.

Perioadele grele sunt lecții importante și oportunități de creștere emoțională, chiar și unele atât de grele ca perioada de pandemie. Cum putem să trecem cu bine peste aceasta fără simptome de anxietate sau depresie? Reziliența este o abilitate foarte importantă. Se referă la capacitatea unei persoane de a suporta stresul emoțional fără să abandoneze sarcini/obiective și fără a se îmbolnăvi psihic. Mulți dintre noi nu avem foarte dezvoltată această calitate, ne frustrăm în fața greutăților, ne înfuriem că ni se întâmplă nouă etc. Poate ceea ce putem extrage din această perioadă este să învățăm să acceptăm ceea ce ni se întâmplă concentrându-ne pe ceea ce putem modifica noi, ce este în puterea noastră de a schimba, pe a crește capacitatea de adaptare. Și cu siguranță mulți am învățat să apreciem ceea ce aveam și avem.

Citește în continuare Un articol pentru cei care încep să studieze CHIMIA – Editorial Dr. Ioana-Adina Oancea.

Load More Related Articles
Load More By Echipa FPM
Load More In Cuvantul psihologului

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Check Also

Cărți noi în 2022 pentru peste 40.000 de elevi. 7890 de volume donate în a treia ediție a proiectului CarteTeca

Libris donează în cadrul ediției a treia a proiectului CarteTeca 7890 de cărți. În urma co…