Home Editorials Romanian Artist Liviu Săndulache, despre povești de viață și permanentizare prin picturi

Liviu Săndulache, despre povești de viață și permanentizare prin picturi

10 min read

 Continuăm seria de artiști tineri și vă facem cunoștință cu Liviu Săndulache, un artist plastic care caută povești de viață în priviri și în expresii nonverbale, pe care mai apoi să le spună în portretele sale încărcate de emoții. Copii, bătrâni, artiști, dintre care Alina Eremia, Irina Rimes, Antonia, Delia, Andra, sunt subiecte ale portretelor realizate de tânărul pictor. Din momentul în care a pictat pentru prima dată, a știut că asta vrea să facă toată viața și a ținut să demonstreze încă de la 16 ani că se poate trăi din artă. Contul de instagram liviusandulacheart, un joc de cuvinte între numele său și cuvintele inimă și artă, este locul unde putem regăsi o parte din aceste povești de viață spuse prin picturile sale.Cine este Liviu Săndulache?

 Liviu Săndulache este un tânăr care încearcă să creeze un concept diferit, un tânăr care se opune standardelor impuse de societate. Am avut diverse expoziții unde am observat că se întâmpla ca oamenii să privească cu superficialitate tablourile și să nu recepteze exact mesajul pe care am vrut să-l transmit, de aceea, am ales să lucrez la o nouă formă de artă, Speed Painting.

Cât despre personalitatea mea, pot spune că sunt o persoană calmă, răbdătoare și foarte dedicată. Îmi place să călătoresc, să descopăr și nu mă reprezintă risipa. Lucrurile pe care le acumulez încerc să le concentrez în tablouri ca să se permanentizeze. Continuitatea este unul dintre lucrurile care mă definesc.

Când și cum ți-ai descoperit talentul?

Mi-am descoperit talentul la vârsta de 13 ani, în urma unui accident de mașină care m-a imobilizat la pat timp de 3 luni. Iritat fiind de televizor și de calculator, dintr-o joacă, am început să desenez și am observat cum contururile mele prind viață. Acest lucru m-a făcut să continui. Am început cu modele simple, grafice, până la vârsta de 14 ani, când am intrat la Liceul de Arte „Victor Brauner”, din Piatra-Neamț. Profesorii m-au motivat să încerc și pictura, iar din momentul în care am pictat pentru prima dată, am știut că asta vreau să fac toată viața.

Ce te inspiră?

Mă inspiră oamenii. Îmi place să le ascult poveștile care de multe ori sunt nespuse, lucru care nu mă împiedică să le citesc, căci, de multe ori, ochii spun povestea.

De ce ai ales portrete?

Am ales portrete pentru că grimasele de pe chip sunt cele care reprezintă emoțiile și experiențele de viață ale fiecăruia dintre noi.

Dacă nu ai fi ales pictura, ce ți-ar fi plăcut să faci?

 Până să descopăr pictura, îmi plăcea sa joc fotbal și probabil că în lipsa acelui eveniment care mi-a schimbat total viața, asta aș fi făcut în momentul de față.

Pictură în ulei, acuarelă, acrilic, mixed media…. ce alegi când lucrezi? De ce?

 Îmi place să experimentez, iar tehnica o aleg în funcție de ce simt pentru fiecare portret. Nu mă limitez, din contră, încerc să-mi extind orizontul cât de mult posibil probând toate variantele de creație. De exemplu, pentru portretele de studio folosesc ulei pentru că are puterea de fuziune mai mare și pot detalia, iar pentru Speed Painting, folosesc acrilice pentru că puterea de acoperire este mult mai mare și fluiditatea îmi permite să mă joc cu culorile.

 Pictezi doar ceea ce simți, cum îți alegi subiectul?

 De cele mai multe ori, pornesc în căutarea subiectelor cu aparatul foto. Fotografiez oameni aparent simpli, dar care simt că ar avea ceva de spus. Acel CEVA pe care eu îl caut.

Care sunt artiștii preferați?

 M-a inspirat foarte mult Leonardo Da Vinci. Știu că poate părea previzibil, dar nu modul de a lucra a fost cel care m-a inspirat, ci experiența lui de viață din care am învățat că e foarte important să experimentezi, să cunoști și să acumulezi cât mai multă informație.

Ai simțit vreodată la terminarea unei lucrări că ar trebui să o faci de la început?

 Am încercat, din curiozitate, să reproduc originalul, dar nu a fost un succes pentru că emoția pe care o trăiesc atunci când creez este unică, ceea ce face ca și tabloul să fie unul solitar.

Cât de greu este să te desparți de lucrările tale?

Nu mă despart niciodată de lucrările mele. O parte din mine rămâne în fiecare, o parte care călătorește răspândind emoție, motivație și zâmbete.

Frumosul pentru tine reprezintă…

Frumosul… Cred că frumosul nu este lipsa urâtului, ci mai degrabă un sens diferit al lui. Una dintre abilitățile pe care le-am descoperit până în momentul de față este aceea că nu cataloghez nici oamenii și nici lucrurile după clasele sociale ale vremii. Încerc să accept frumosul și urâtul în aceeași măsură, egalând balanța. Astfel am parte de stabilitate, lucru la care țin foarte mult, chiar dacă extremele opuse constituie și ele o parte din felul în care creez și au, de asemenea, un loc important în viața mea.

 

Load More Related Articles
Load More By Galescu Roxana
  • Romanian artist : Virginia Usiku, model

    In anul centenarului, ne-am propus sa susținem și sa promovam noul val de artiști din cine…
Load More In Romanian Artist

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Check Also

Lana Dumitru, designerul care te face să te simți mândru că ești român

Cu ceva timp în urmă, am început o serie de interviuri cu designeri romani și pentru că am…