Succesul nu se obține peste noapte. Cel puțin nu pe scena care pune în lumină talentul, pasiunea, studiul și perseverența. În spatele numelor consacrate stau oameni pe care îi apreciem și ale căror povești am vrut să le aflăm în încercarea de a descifra o parte din mesajele ascunse în limbajul artistic ales. Astăzi vorbim despre fotografie cu Oltin Dogaru, un artist pe care îl apreciem pentru creativitatea, deschiderea și profesionalismul cu care abordează fiecare proiect. Puteți să îi urmăriți activitatea în numeroase ediții print ale celor mai cunoscute reviste de modă sau online, pe contul său de Instagram, pentru un feed de impact care inspiră la frumusețe, stil și naturalețe.
Care a fost parcursul tău către fotografia de modă?
Drumul spre fotografia de moda a fost destul de scurt, practic primul meu proiect platit a fost un proiect fashion. Cu cateva luni inainte de acest proiect, am facut switch-ul de la un sistem corporatist la freelancing. Ultimul loc de munca fix a fost la Cosmote, un operator de telefonie mobila. In acea perioada am inceput sa descopar si sa lucrez in zona digitala a creatiei, aveam in timpul liber care-mi ramanea dupa programul de lucru, tot felul de proiecte de web design si graphic design. Cumva am invatat sa folosesc si sa inteleg fotografia fara sa o realizez eu insumi. Apoi am trecut destul de scurt printr-o agentie de creatie unde chiar din prima zi am avut nevoie sa fac o fotografie. Cei doi sefi ai mei se cunoscusera la un curs foto si mi-au aratat rapid cum se foloseste o camera de fotografiat. Am facut acea fotografie de care aveam nevoie si am fost brusc vrajit de magia fotografiei. Mi-am dat seama cat de mult se poate schimba ceea ce vedeam cu ochiul liber prin folosirea unor anumite setari ale camerei. Practic asa a inceput pentru mine viata de fotograf.
Am facut fotografii timp de vreo 2 luni aproape non stop, am intrat in niste comunitati online de fotografie, incercam sa absorb informatii despre fotografie cat puteam de mult.
Apoi, am aplicat pentru un job de fotografie de moda, realizandu-mi portofoliul de moda cu doua zile inainte, intr-un weekend. A functionat, am fost ales sa lucrez vreo 20-25 cataloage pentru un grup de brand-uri din Italia, pe parcursul unui an. A fost un job care m-a trecut prin foarte multe situatii diferite, am lucrat pe ploaie, zapada, in natura, in cluburi, practic a fost un curs intensiv de fotografie in sistem autodidact..:)
Care sunt preferințele tale în ceea ce privește stilurile și fotografii de renume de-a lungul istoriei fotografiei?
Dintotdeauna am preferat lucrurile simple si firesti, frumoase, dar reale, naturale, cu o tenta romantica. Poate ca cel mai mult ma regasesc in fotografia lui Peter Lindberg, desi imi plac foarte multi fotografi, din zone foarte diferite.
Cum ți-ai defini stilul? Care este specificul fotografiilor realizate de Oltin Dogaru?
Stilul meu cred ca este unul destul de clasic, romantic, nu incerc sa sochez sau sa fac o fotografie spectaculoasa, sigur, depinde mult de echipa cu care lucrez, in special de stilist si model. Sint deschis la experimente si directii noi, dar intotdeauna caut partea umana, expresivitatea, emotia persoanei pe care o fotografiez. Imi sunt dragi oamenii pe care ii fotografiez, sunt cald si sincer cu ei si asta se reflecta de multe ori in fotografiile mele.
Mai știi care a fost prima ta copertă? Care a fost prima realizare pe care ai considerat-o cu adevărat importantă în cariera ta?
Cred ca unul din momentele decisive din cariera mea ca fotograf a fost colaborarea cu revista Harper’s Bazaar si intalnirea cu Andrei Iovu. Au fost multi oameni care au marcat diverse momente in evolutia mea ca fotograf, de la make up artisti la modele, stilisti, oameni de la care am invatat lucruri si cu care imi face mare placere sa lucrez. Prima coperta care conteaza pentru mine, a fost una alb-negru, pentru Harper’s Bazaar cu Alexandra Sandor. Inca e una din preferatele mele, daca nu chiar cea care imi place cel mai mult..:)
Care sunt proiectele tale preferate?
Proiectele preferate sunt acelea in care lucrez cu oameni pregatiti, profesionisti si in care am in acelasi timp si libertate, in care pot sa fac lucrurile asa cum le simt.
Cât îți permiți să experimentezi?
Inca mai experimentez, insa o fac cu atat mai putin cu cat am timp mai putin. Cred ca am lucrat exagerat de mult in ultimii ani, imi place sa lucrez si poate de aceea accept atat de multe proiecte.
Cât de importantă este relația dintre fotograf și membrii echipei cu care colaborează pentru un editorial sau o campanie?
Fotografia de fashion este clar un gen de fotografie bazat foarte mult pe munca de echipa, o comparam uneori cu o orchestra a carei simfonie suna foarte bine daca toti cei implicati sunt buni muzicieni, sunt preocupati de ceea ce fac in acel moment si reusesc sa se sincronizeze perfect. Apoi, este foarte important ca fiecare sa dea tot ce poate in acel shoot si asta ii va inspira si pe ceilalti sa faca la fel si atunci din toata aceasta energie comuna se naste un proiect bun.
Ai putea să faci o comparație între modalitatea de abordare, stilul de lucru, când vine vorba de proiectele de afară și cele din țară?
Sigur, exista diferente in modul de lucru de afara, poate nu atat de mari, cel mai mult tin de seriozitatea cu care este pregatit un proiect, parca oamenii nu se precipita ca la noi sau nu lasa totul pe ultimul moment, insa de multe ori sint si alte posibilitati afara, bugete mai mari, o varietate mai mare de modele, haine, locatii, elemente care imbogatesc un proiect, nu prea ai cum sa faci moda fara ele…
Odată ce ai camera în mână, pare că totul se întâmplă foarte rapid, că lucrezi aproape instinctual. Așa a fost întotdeauna sau este rezultatul anilor de experiență acumulată?
Anii de experienta isi spun de multe ori cuvantul, nu am fost de la inceput asa rapid, e firesc, am tot invatat sa comunic cu oamenii din echipa, sa directionez modelul, sa-i dau inceredere, sa ma las la randul meu inspirat de munca celorlalti, sa fiu atent si la opiniile lor, uneori un ochi din afara poate vedea ce tu nu vezi, am invatat sa inteleg hainele. E adevarat ca odata ce cresti ca si fotograf vei avea parte de echipe din ce in ce mai bune, ai acces la modele mai experimentate, lucrurile se simplifica oarecum, dar tocmai din aceste motive nu prea mai ai nici o scuza daca dai gres.
Deși printre avantajele fotografiei digitale este numărul aproape nelimitat de poziții, nu am spune că „abuzezi” de această funcție. Cum știi când ai obținut cadrul perfect și câtă importanță acorzi etapei de post-procesarepentru a obține rezultatul dorit?
Uneori abuzez de aceasta functie, uneori oamenii pe care ii fotografiez au nevoie sa auda tacanitul camerei, sa fie intr-un flow, este aproape ca un dans in doi, nu te poti opri, strici momentul..:) Unii trag putin, altii mai mult, cred ca nu este important decat sa obtii ceea ce cauti. Post-procesarea este importanta, insa nu ma bazez pe ea in majoritatea proiectelor, ci caut sa fiu multumit deja la fata locului. Normal, cand deschizi fotografiile pe un ecran mare, te mai deranjeaza unele lucruri, mai simti nevoia de ceva reglaje, dar in general nu fac o fotografie bazata pe photoshop. Nu vad neaparat ceva rau in asta, insa prefer un feeling mai natural. Sunt si proiecte unde photoshopul este obligatoriu.
Preferi lumina naturală sau pe cea studio?
Prefer lumina naturala, este de multe ori mai firesc pentru toata lumea sa fie intr-o locatie cu lumina naturala, studioul este un spatiu abstract, tot ce se intampla acolo trebuie construit de la zero.
Ai nostalgia fotografiei pe film?
Nu am apucat sa trag pe film, am inceput in era digitala. Am incercat sa trag pe film de cateva ori insa nu am rabdare… imi place polaroidul… cine stie, poate o sa ma mai linistesc si o sa incep sa lucrez pe film, este frumoasa fotografia pe film…
Ce înseamnă pentru tine frumusețea în imagini?
Stim cu totii vorba „beauty is in the eye of the beholder” care spune ca frumusetea este subiectiva, nu este aceeasi pentru toata lumea. Cred insa ca o fotografie sincera, care reuseste sa capteze, sa contina, atat emotia fotografului, cat si a subiectului, fie el om, natura, arhitectura va trece drept frumoasa pentru o mare parte din privitori.
Ce sfat ai da celor care sunt la început de drum în fotografia de fashion&beauty? Cum să își construiască portofoliul?
Cei care sunt acum la inceput de drum au la dispozitie cu totul alte mijloace decat erau acum 15-20 de ani. Practic acum te poti face cunoscut mult mai repede, dar de multe ori a fi cunoscut nu este egal cu a fi bun, a fi stapan pe situatie si pregatit pentru neprevazut. Cred ca zilele si noptile de studiu si de munca fara pauza, incercarile si experimentele proprii raman inca o baza serioasa pe care poti sa incepi sa construiesti o cariera in fotografie.
Care sunt tendințele în fotografia de modă? Spre ce direcție se îndreaptă aceasta la momentul actual?
Cred ca tot timpul au fost mai multe tendinte in paralel, in fotografia de moda si nu numai. Sunt mai multe zone care se intrepatrund, este fotografia clasica, este zona de cool care se schimba in permanenta, este zona experimentala care uneori aduce lucruri noi.
Citește în continuare INTERVIU | Johnny Bica – Proiecte muzicale între libertate creativă și implicare emoțională.