Home Editorials Primul tatuaj

Primul tatuaj

9 min read

Am scris mult despre body acceptance în ultima vreme pe fpm.ro. Am scris despre idealurile feminine, despre tiparele societății, despre neiubire și nefrumusețe, despre luptele purtate ca femeie într-o societate patriarhală și despre cum să ajungi să te iubești tu pe tine cea care te privești în oglindă dimineața. Am început această serie de materiale tocmai pentru că neiubirea de sine m-a măcinat multă vreme. Mi-am detestat corpul și m-am detestat pe mine.

Toată viața mi-am privit corpul în oglindă și l-am trecut printr-un filtru impus de societate. L-am comparat mai întâi cu cel al colegelor și mai apoi cu cele văzute prin reviste. Perfecțiunea exista, iar eu eram de o imprefecțiune îngrozitoare. Abia după ce era să îmi pierd definitiv corpul, și după ce am pierdut părți din el, am început să învăț să îl iubesc. Lupta mea cu mine s-a transformat în lupta mea cu boala. Am ieșit învingătoare din această luptă, la fel ca din toate luptele în care intru. Acela a fost și primul moment în care mi-am dorit un tatuaj, ca un simbol al schimbării. Eram însă într-o relație și nu mi-a fost permis acest capriciu, pe motiv că un tatuaj este dizgrațios. Am renunțat la relație − căci așa este bine, să lași în urmă oamenii ce îți sunt abuzatori − nu la decizia de a mă tatua.

Din păcate, nu doar fostul meu partener credea că o femeie tatuată este oribilă, societatea românească, profund patriarhală și îndoctrinată, are o percepție greșită și asociază femeile tatuate cu femeile de moravuri ușoare. Și asta se întamplă la oraș, în mediul rural este încă și mai rău. Până la urmă, dacă pot dicta ca femeile să stea acasă și să crească copii, dacă pot dicta că este rolul femeii să gătească, să facă curățenie, cumpărături, să spele și să ordoneze casa, de ce nu pot dicta și dacă are sau nu dreptul să decidă ce face cu propriul corp?

Când am început să povestesc despre faptul că îmi doresc un tatuaj, prietene bune au încercat să mă descurajeze. Familia a încercat să mă descurajeze. Cunoscuți, sau mai puțin cunoscuți, s-au arătat oripilați de perspectiva de a mă vedea cu tatuaje. Cea mai des întâlnită replică? La bătrânețe ce o să faci cu corpul zbârcit și plin de tatuaje? Răspunsul meu? O sa fiu mândră că mi-am urmat inima, o să fiu cool și badass și nu o să am regretul dorințelor neîmplinite!

Pentru mine, tatuajul are o semnificație, nu este făcut nici ca un moft, nici ca un desen de infrumusețat un trup. Pentru mine, dragonul meu, căci asta mi-am tatuat, un dragon cu aripile deschise, este animalul meu totem. Este un animal mitic, impunător, capabil să pârjolească totul în cale, pe care chiar nu ai vrea să îl provoci și cu care nu vrei să îți încerci norocul. Vorba englezului: „pickyourfightwisely!” Dragonul meu a fost cumva mereu acolo. A fost nevoie să îl cunosc pe Bogdan Macavei să am încredere să îl scot la lumină.

Eu l-am găsit pe Bogdan printr-o recomandare, un prieten drag mie se tatua la el de 8 ani. Am făcut puțin reaserch și am știut că este cea mai bună alegere pentru mine. Înainte de a alege un artist tatuator, este bine să vezi ce tatuaje a făcut, dacă stilul lui se potrivește cu ceea ce îți dorești, dacă salonul este echipat corespunzător și dacă totul se întâmplă în deplină siguranță. Este o alegere importantă și trebuie să fie făcută cu înțelepciune. Nu comisionezi un tablou, alegi desene pe piele ce le vei purta cu tine prin viață. Asigură-te că desenele sunt făcute așa cum îți dorești, că artistul știe ce face. Nu te grăbi și solicită toate informațiile de care ai nevoie pentru a face o alegere bună.

Pentru că procesul este unul dureros, poți apela la creme anestezice, însă trebuie să ții cont de faptul că acestea pot afecta culorile tușului. Eu nu am folosit, în primul rând pentru că am considerat că durerea ce vine la pachet cu tatuajul este un simbol al eliberării. Cred că un tatuaj fără durere și-ar pierde din însemnătate, așa că am îmbrățișat durerea așa cum este ea, crudă și nemiloasă. Și mai cred că durerea pe care o simți cu fiecare străpungere a acului este cea care îți dă dreptul să porți pe piele însemnele luptei câștigate.

Tatuajele pe care ți le dorești, care semnifică ceva, pentru care suferi și pe care le simți ca parte din tine, sunt tatuaje iubite toată viața, nu simple desene, nu simple mofturi. De aceea este esențial să chibzuiești bine și să alegi cu inima.

 

Load More Related Articles
Load More By Raluca Zdrobis
Load More In Editorials

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Check Also

PRO sau CONTRA cezariană

După ce vestea că Andreea Bălan a suferit un stop cardio-respirator în timpul operației de…