Home Deco INTERVIU | Un exercițiu de echilibristică între știință și artă. NOI Studio – Nest of Ideas

INTERVIU | Un exercițiu de echilibristică între știință și artă. NOI Studio – Nest of Ideas

25 min read

Arhitecții sunt și ei sportivi. Deși nu am spune, activitatea acestora presupune un soi de exercițiu de echilibristică și antrenament continuu între artă și știință, între exact și imprecis, între cifre și estetic. Nu este ușor să fii arhitect, nu este ușor să transpui într-o construcție valorile, cultura, dar și afinitățile unei persoane sau ale unui grup. Arhitectul este creator și vizionar, este cel a cărui concepție transcende prin timp si spațiu, prin nevoi și visuri, prin culori și materiale. Am cunoscut și noi doi astfel de creatori și nu puteam să nu vă povestim în rândurile ce urmează ce simfonii creează cei doi tineri talentați de la NOI Studio.

NOI Studio

Cum v-ați cunoscut și care sunt lucrurile care v-au adus împreună?

Ne-am cunoscut în cadrul unui eveniment cultural organizat de Facultatea de Arhitectură Timișoara, pe când Ariana era studentă, iar Andi proaspăt arhitect. După doi ani am devenit și parteneri de business, înfiinţând NOI studio.

Cum ați ales numele „NOI Studio”? Ce reprezintă pentru voi acest proiect?

La vremea alegerii numelui, eram noi doi, eram noi pe piață și ne gândeam la noi precum un tot unitar. Conform DEX, pronumele personal „noi” indică grupul de persoane în care este inclus și vorbitorul; o comunitate care de altfel nu își poate atinge potențialul în lipsa colaborării, al parteneriatului și al unității în general.

În concepţia noastră, succesul oricărui proiect inițiat de noi ca indivizi depinde de noi, comunitatea/grupul capabil să conlucreze și să construiască împreună în funcție de rolul asumat de fiecare. Este vorba despre colaborarea empatică și responsabilă între noi ca proiectanţi, noi și beneficiari, noi şi meșteri, noi și alți specialişti. Această colaborare face posibilă materializarea unui proiect în care fiecare membru implicat se poate regăsi, fie că este vorba despre meseriaşul, căruia îi face plăcere să lucreze la un proiect atunci când este respectat și îi sunt avute în vedere metodele de lucru, sau despre beneficiarul care își regăseşte visul materializat în funcție de nevoile, dorințele și stilul său de viață.

NOI este și un acronim pentru Nest of Ideas – cuibul sigur unde orice gând năstrușnic sau idee este supusă unui proces de maturizare, organizare și perfecționare spre materializarea în plan real, cu ajutorul formării și a experienței noastre sau a colaboratorilor noştri.

Mulți nu știu cu exactitate ce presupune meseria de arhitect. La ce se rezumă ea și ce vă deosebește de un designer de interior?

Pe scurt, meseria de arhitect presupune un exercițiu de echilibristică între știință și artă, având ca scop final proiectarea și edificarea mediului construit după anumite concepții estetice și reguli tehnice, ținând cont de nevoile și stilul de viaţă al beneficiarilor, bugetul acestora, sistemul constructiv potrivit, tipicul zonei și contextul, istoria unui loc, orientări benefice față de punctele cardinale, lumina naturală și cea artificială, topografie, avantaje naturale, vederi, factori de mediu, climă, vecinătăți, limite, legislație, poezia întregului ansamblu și asigurarea unui echilibru între interesul public și cel privat. După cum spuneam mai sus, ține de noi ca indivizi cum ne creăm mediul pentru noi comunitatea, iar noi arhitecții ar trebui să luăm și rolul de arbitri în jocul acesta de-a construitul. Faptul că mulți dintre noi nu ne luăm în serios menirea este o altă poveste… prea lungă.

Metaforic, arhitectul este (ar trebui să fie) un fel de compozitor și dirijor care cunoaşte fiecare instrument pe care îl include în compoziția sa, care împreuna cu instrumentiştii implicați dezvoltă o simfonie pe placul comanditarului fără să piardă din vedere faptul că această compoziție trebuie să fie muzică și pentru urechile celorlalți şi fără să-și piardă prea repede din valoare.

De ce şi dirijor? Deoarece, pe lângă a gândi cum arată, cum este organizat și cum se amplasează un edificiu, trebuie să știe să coordoneze specialităţile implicate (ingineri structurişti, proiectanţi instalații și constructori), astfel încât să nu iasă un ghiveci în care fiecare proiectează sau construiește după cum îl taie capul, lăsând pe umerii beneficiarului te miri ce „bucurii” precum stâlpi în mijlocul livingului, ţevi care traversează cel mai râvnit loc al casei sau detalii defectuoase care pot atrage după sine daune mai greu de remediat după încheierea lucrărilor. Pe lângă coordonare, arhitectul trebuie să țină cont de caracteristicile materialelor propuse și de felul în care e corect să fie puse în operă pentru a maximiza controlul asupra felului în care o clădire îmbătrâneşte și se comportă în timp.

După toată polologhia de mai sus, cred că este destul de clar ce ne deosebește de un designer. Ideea este că nu gândim un proiect doar după principii estetice „pentru că dau bine”, ci într-un mod ceva mai integrativ, puțin mai complex și fără să pierdem din vedere cum se pot executa detaliile pe care le propunem sau cum acestea îmbătrânesc… cel puțin spre asta tindem ca studio și acesta este crezul nostru.

Care a fost primul vostru proiect realizat împreună?

Primul proiect realizat împreună a fost „Atelierul de frumusețe”, un salon de înfrumusețare mai altfel, care pe lângă scopul evident este un loc dedicat interacțiunii dintre cliente, care jonglează între transparență și oglindire de dragul interconectivităţii vizuale, cu o atmosferă jucăuşă și fresh.

Haideți să vorbim despre momentele dificile (și despre cele fericite) din meseria voastră de arhitecți.

Cel mai dificil lucru cu care ne confruntăm este lipsa la nivel național a meşterilor bine pregătiți, responsabili, atenți la detalii și de încredere. Această problemă lungeşte timpii dedicaţi implementării și urmăririi de şantier, scade calitatea și complexitatea detaliilor și ne diminuează timpul dedicat creației.

Pe de alta parte, cele mai fericite momente sunt acelea în care ne vizităm clienții după ce s-a scurs ceva timp de la finalizarea proiectului și ni se povestește despre cât de bine se simt și se pot desfășura în spațiile create de noi și cum nu ar face nicio schimbare.

Cea mai mare bucurie însă este faptul că în mai toate cazurile, beneficiarii proiectelor noastre ne-au devenit prieteni.

Cât de important este cum decurge colaborarea arhitect-client?

Colaborarea dintre arhitect şi client este fundamentală. În concepţia noastră, arhitectul sau designerul trebuie să fie cel mai apropiat confident al beneficiarilor pentru a fi capabil să înțeleagă exact ceea ce își doresc şi să vină cu o propunere pe măsura așteptărilor.

Pentru ca acest lucru să poată fi posibil, alegem să petrecem cât mai multe clipe împreună pentru a înțelege spațiul mental şi emoțional al beneficiarilor noștri, astfel încât să observăm inclusiv lucrurile nespuse. La rândul lor, aceștia trebuie să trateze această relație precum cea cu propriul avocat sau psiholog – lucrăm totuși cu universul lor cel mai intim și trebuie să știm cum putem gândi cel mai potrivit cadru pentru poveştile de viață ale acestora.

De asemenea, relația de încredere, transparenţă, comunicare și sinceritate dintre cele două părți este esențială pe întreaga durată a proiectului pentru a duce la bun sfârșit implementarea acestuia. Este o aventură.

De unde vă vin ideile?

Rareori ideile vin peste noapte sau la un ceai. Ne inspirăm din contextul în care dezvoltăm un proiect, din stilul de viață al beneficiarilor. Mai visăm și cu ochii deschiși, dar de cele mai multe ori ideile reprezintă rezultatul unui proces îndelungat de gândire, discuții, studiu, schițe, perfecționare până când nu mai găsim argumente care să ne demonteze propunerile și suntem mulțumiți de ceea ce dorim să prezentăm beneficiarilor.

Arhitectură nouă sau veche?

Am spune arhitectură nouă ȘI veche. Este important să fim la curent cu ultimele tendinţe, însă fără să pierdem din vedere principiul atemporal al designului bine şlefuit. În același timp, este la fel de important să păstrăm și să revitalizăm patrimoniul arhitectural într-o manieră responsabilă.

Spre ce materiale vă orientați în proiectele voastre?

Ne plac materialele sincere, precum lemnul, piatra naturală, ceramica, mozaicul, metalul prelucrat, fie el oțel sau alamă, cărămidă, betonul aparent, sticlă și cam tot ce implică salvgardarea craftului care le pun în valoare, evitând spoielile, precum linoleum sau plasticul care imită lemnul, marmură sau metalul, tapet care imită cărămidă sau te miri ce alte soluții care au inundat în ultimul timp piața.

Materialitatea unui proiect este dictată însă și de găsirea meșterului capabil să pună elegant în operă acel material sau de bugetul beneficiarilor. Chestiune care ne împinge și spre anumite compromisuri, precum MDF-ul furniruit în loc de lemn masiv sau alte mici artificii, important este ca acest compromis să nu fie prea mare.

Vreau să îmi decorez casa, cu ce îmi recomandați să încep?

Dacă nu aveți tangenţă cu domeniul acesta e mai bine să apelați din timp la un specialist care poate pune cap la cap toate ideile pe care le aveți și care să aibă o vedere de ansamblu asupra nevoilor voastre, astfel încât să le transpună în realitate într-un mod coerent.

Pe de altă parte, este bine să diferenţiaţi între decorator, designer şi arhitect, fie el și de interior.

Care este regula de aur atunci când vrem să ne decorăm casa?

Regula de aur pe care noi o folosim în proiectele noastre ţine de felul în care combinăm materialele în relație cu raporturile de forţă dintre formă, fond și accent.

Este indicat să nu combinăm mai mult de 3 materiale cu caracter puternic și să stabilim care este materialul dominant (fondul), care va fi materialul atribuit volumelor (forma) și care va asigura accentul. Spre exemplu, putem spune că funcționează combinaţia cu marmură ca fond − lemnul ca forma/volum − alama ca accent. Regulile sunt făcute însă sa fie încălcate atâta timp cât sunt încălcate cu tact, simţ și intenții bine argumentate.

Întotdeauna „Less is more”, după cum spunea Mies van der Rohe, deși e mai complicat decât ar părea la prima impresie.

In ce fel a influențat noua realitate din pandemie dorințele clienților pentru amenajarea spațiului de locuit și care este impactul asupra industriei?

Cred că noua realitate din pandemie a îndreptat mai mult atenția asupra contextului în care ne petrecem timpul, fie că vorbim despre timp liber sau lucru. Brusc, universul nostru a fost redus la pereții propriului cămin, mai ales în perioada lock-down-ului, iar toate celelalte funcţiuni sau spații care întrețineau un anumit stil de viaţă au fost aduse în atenţia noastră prin absența lor. Natura și orașul au fost înlocuite de balconul, grădina şi pereţii locuințelor noastre.

Acum lucrăm de acasă, ne petrecem timpul liber mai mult acasă și, eventual, în cercuri mai restrânse petrecem tot acasă. Prin urmare, cred că mai mulți oameni au început să îşi pună problema importanței unui spațiu al casei mai atent gândit, mai ergonomic, care poate îndeplini mai multe roluri decât cel de cămin.

Astfel, din punctul de vedere al conştientizării asupra calității mediului în care trăim, putem spune că suntem fericiți. Oamenii au început să preţuiască mai mult lumina naturală, calitatea, respectiv durabilitatea materialelor și importanța unui specialist care să îi ajute să găsească soluții la aceste noi probleme.

Problemele principale din industrie sunt reprezentate de specula prețurilor de către anumiți producători pe fondul pandemiei, lipsa stocurilor din motive ce țin de lispa de predictibilitate a pieței, dar aduce și un beneficiu neașteptat. Revin tot mai mulți meşteri buni în ţară din dorinţa de a fi acasă în această perioadă tulbure. În rest ne adaptăm cu toții din mers, nu avem de ales decât să acceptăm aceste realități incomode și să învățăm să lucrăm cu ele.

Ce vi se pare demodat în design acum?

Folosirea unor stiluri arhitecturale care nu fac parte din specificul local și a materialelor nesincere care încearcă să imite materiale naturale.

O descoperire nouă…

Casele pasive care integrează tehnologii active, principii pasive de alcătuire şi materiale naturale atent folosite care pot asigura un spațiu interior sănătos cu impact mai redus asupra mediului și sănătății noastre.

De urmărit…

https://www.dwell.com/

Home


https://www.archdaily.com
Grafică: Cebanenco Stanislav /@ceba.ink @cebanenco (insta)
Scultpură: Tasi „Tajo” Iosif
Fotografie artistică: Oana Stoian (Nairafee)
Bijuterie artistică: Doru Dumitrescu – Wearable Sculptures și Zorzon Jewelry

Credite foto: Ovidiu Micsa / ADMO studio

Facebook: NOI Studio

Instagram: studio.noi

Citește în continuare INTERVIU | Artshape Design sau cum devin visele realitate.

Load More Related Articles
Load More By Cristina Anti
Load More In Deco

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Check Also

Concepto Primăvară/Vară 2021. O prezentare de modă inedită pentru o colecție sustenabilă, realizată în colaborare cu artiști locali

Într-o perioadă în care pare că multe branduri au pus pe pauză ideile creative pe care le …