Am tot palavragit pe ideea ca alternativele ne sunt mereu la indemana. Fara a avea vreun dubiu, putem oricand alege ceea ce ne poate servi drept inspiratie. Putem ambala adevarurile noastre in pachete ermetice, cu mesaje stranii, dar niciodata nu ne putem minti cu privire la ce suntem, cu ce ne identificam, ce ne face fericiti .
Daca ne-am stradui, am reusi sa extragem esente din noi, sa simulam schimbari, sa ne executam treptat setea de infantilitate si sa gasim, printre zambete, printre simple mirari, chiar si printre acele lipsite de noima si atractie fapte, motive pentru a da o alta infatisare inconjuratoarei mari de printipuri, de umile taceri, de inalt si josnicie. De ce? La ce bun? Pentru acel idiot “se poate“.
Și sunt cât se poate de apreciativ la adresa celor ce pot, ce au tăria de a-si exprima, stimula, manevra convingerile intr-un sens pozitiv, precum si la a celor ce inalta ode taramului de nicaieri al artei. Azi povestim despre doi eroi, unul mai surprinzator ca celalalt, doua alternative, lumini, mariri si fara doar si poate, valori remarcabile ale Romaniei – TUDOR GHEORGHE, artist impresionant si MARINA CONSTANTINESCU, jurnalist, critic de teatru, realizator tv, o încântare a artei autohtone!
TUDOR GHEORGHE
De profesie artist. De formatie virtuos si abil papusar al cuvantului, al versului, pe care l-a atras fara prea multa munca de convigere de partea sa, avand o forta interioara ce nimiceste atentia, cucerind-o iremediabil de partea sa. In fata unui senior al scenei, rafinat, ce debordeaza simtire, elevat, nu poti face altceva decat sa te inclini.
Chiar si atunci cand nu esti un impatimit al genului pe care il promoveaza, care, desi inaccesibil unora, este inaltator prin mesajul transmis. Celui ce a definit conceptul de “ muzica si poezie “ in alaturare, intr-o poveste armonioasa, ma-nclin. Incontestabilului Tudor Gheorghe. Nu am avut niciodata scopul de a construi, intr-o avalansa de adjective, cantari si preamariri unor figuri. Am relevat realitatea, imbracata de asprimea dulcelui cuvant, cu accesorii de implicare, cu vorba si gandul maturului cuprins in jungla evolutiei.
Tocmai de aceea, cu simplitate si cu oarecare vina asumata, ma declar cucerit de puterea cu care Tudor Gheorghe capteaza atentia unui public pretentios. Sau cel putin doldora de asteptari. Are un fel aparte de a se impune cu actul artistic incat, inmarmurind si salcamii, ramai frapat de felul in care sala, publicul, oamenii rezoneaza cu mesajul sau. Neaparat al sau, caci isi construiste spectacolele singur, conferindu-le nunta dorita, ce de fiecare data e alta.
Ma-nclin pentru felul in care a educat, pe latura sa, persoane pentru care un spectacol cu Tudor Gheorghe a devenit acum un prilej de relaxare, de sarbatoare. Si-aceasta sarbatoare aduce, in Romania oamenilor fulg, a lenjeriei expuse, si-a parerologilor miserupisti, mii de oameni periodic in salile umile ce se cuprind de un adevarat show al ideilor asezate in muzica.
De calitate, caci Tudor Gheorghe, impreuna cu dirijorul Marius Hristescu, provoaca sunetul, il intorc pe toate partile, reusind sa plamadească orchestratii de-a dreptul demne de notiunea relativa definita ca fiind muzica. Cameleonic, schimbator și imprevizibil, Tudor Gheorghe face, promoveaza arta, modeland gusturi, prezentand alternative, aratand ca se poate si fara ori fara, doar cu muzica si poezie. Artist polivalent, putand fi in acelasi timp, cu aceeasi debordanta si uimitoare lejeritate, actor, solist, compozitor, e un exponent, o marca inregistrata.
Ma-nclin stilului unic Tudor Gheorghe, pe care nimeni nu l-a atins si care, spre disperarea unora, ii confera dreptul de a fi superior. Indubitabil, e un produs de export, de aratat si altora, de conservat, de promovat, de respectat, de cunoscut. Cunoasteti arta lui Tudor Gheorghe si-apoi mai vorbim, desi, vorba cântecului, prea multa arta te va ucide bland de fiecare data. Este sinuciderii ignoranței prin sublima inaltare a lumii din munca sa. Maestre, sa le traiesti !
MARINA CONSTANTINESCU
La capitolul cu ordine speciale numit alternative, nu as avea cum sa nu ma opresc in dreptul uneia dintre cele mai memorabile. O alternativa ce merita medalia nocturna a realitatii, a vorbei masurate, a masurii in vorbe. Si ma inclin unei personalitati care emana stapanire de sine, care asambleaza inteligenta cu sarmul, caldura vocii cu viziunea ampla despre artă, facand la randu-i arta.
Una de ordin vizual, cu imagini cinetice, la nivel semantic. Gasesc ca ar fi potrivit sa ma inclin celei ce poate reprezenta un model de verticalitate, un exemplu in profesia de intervievator, o conjugare fina a decentei și a pregatirii temeinice, pe toate planurile. Ma-nclin Marinei Constantinescu ! Da, poate ca numele nu indica prea multe pentru fulgii ce prefera mediocritate, pentru tabloidul habotnic ce acapareaza, ca intr-un carusel, mintile bolnavicioase. Dar pot descoperi ca Marina Constantinescu este, pe langa definitia muncii facute sub insemnul profesionalismului, o entitate ce poate emite valori si judecati dintr-acelea ce pot servi drept sursa de educare.
Nu modeleaza televizorul caracterele, am mai spus, dar poate conferi valori. Marina Constantinescu, jurnalist, critic de teatru si film si realizator de succes, de 13 ani, a emisiunii „Nocturne”, de pe TVR 1, le prezinta, le decripteaza, le arata enigmele si le ameteste tacerile in asa fel incat semnele de intrebare sa fie vizibile, iar raspunsurile revelatoare. Marina Constantinescu cauta idei si propune idei dintre cele mai launtrice, stapanind atat de bine arta confesiunii si a marturisirilor, incat constiinta celui ce priveste la micul ecran, ajunge sa capteze atat povestea sa, cat si pe cea a celui ce este intervievat. Iar interviurile sale sunt reper. La un nivel superior. Pentru initiați.
Atunci cand un profesionist te poate face sa descoperi esente, ar fi oarecum jenant sa nu afirmi ca importanta acestuia pentru intreg peisajul breslei este primordiala. Marina Constantinescu a facut performanta in televiziune. A reprezentat mereu frontul alternativelor, avandu-i in fata sa pe cei mai buni, iar cei buni au avut la randul lor in fata, un partener de discutie, mai mult decat un moderator, un intelectual rasat.
Etalon al feminitatii asumate, al complexului imagologic numit simplu – model feminin de exceptie, Marina Constantinescu face multe. Ce-i drept ca doar pentru noi, cei ce întelegem valorile si le percepem ca atare. Pentru o emblema, ma-nclin. Pentru felul in care acapareaza ecranul, prin idei, prin stil, printr-o ampla nocturna …
