Home Editorials Anca Sigartau: ”Hainele personajului ne ajuta sa acceptam conventia”

Anca Sigartau: ”Hainele personajului ne ajuta sa acceptam conventia”

9 min read

Rubrica “Omul si rolul” este menita sa aduca in fata publicului actorii care imbraca si dezbraca hainele personajelor, dar care atunci cand reflectoarele se sting, raman aceiasi oameni cu stil propriu, cu personalitate si charisma. Transformarile sunt de multe ori spectaculoase. Orele petrecute in cabina, invesmantati cu haine care nu le apartin, jocul pe scena in costumul personajului, colaborarea cu creatorii scenografi, toate acestea ascund secrete pe care am vrut sa le aflam.

Anca Sigartau este actrita cu zambet strengaresc si ochi albastri atat de expresivi, incat privindu-i ramai vrajit atunci cand o vezi jucand pe scena. La Teatrul Bulandra, acolo unde a fost angajata inca de la absolvirea facultatii, in 1991, in filmele din a caror distributie face parte, in spectacolele în care canta si joaca, deopotriva, sensibilitatea si talentul sau ating sufletul spectatorilor iremediabil. Intoarsa de curand dintr-un turneu in Macedonia, Anca Sigartau a avut amabilitatea sa ne ofere acest interviu pentru rubrica ”Omul si rolul”, pe care va invitam sa-l cititi cu inima deschisa.

FPM: Care este stilul tau vestimentar in viata de zi cu zi?

Anca Sigartau: Nu am un stil anume. Cred ca stilul flower power mi se potriveste cel mai bine… Ani de zile m-am imbracat in blugi si un tricou sau o camasa, era cel mai simplu pentru mine. Eram intr-o permanenta goana si asta era solutia cea mai simpla. Cu siguranta, nu imi place sa fiu comuna. Am detestat deux piece-urile. Nu m-am regasit in ”asa-trebuie-la-varsta-ta”. Nu urmaresc trend-urile. Imi caut libertatea inclusiv in zona asta. Uneori pot sa ma imbrac groaznic, din punctul de vedere al unui critic de moda, dar imi port spiritualitatea ca pe accesoriul cel mai de pret.

FPM: Ce piesa vestimentara se regaseste cel mai des in outfit-urile pe care le porti?

Anca Sigartau: Exista perioade si perioade. Am perioade in care port scarf-uri, apoi luni de zile in care nici nu vreau sa deschid sertarul unde sunt. Acum, sunt in perioada rucsacului… si piesa care consider ca ma reprezinta, ma infrumuseteaza si as purta-o zi si noapte este ia romaneasca. O ador! Ador costumul popular romanesc.

FPM: Ce nu-ti place sa porti sau n-ai purta niciodata atunci cand iesi pe strada?

Anca Sigartau: Sandale cu blanita, sau cele romane pana sub genunchi. Pantofii deschisi in fata. Rochii sau bluze fara maneci (am bratele groase si sunt complexata). Rochii scurte si mulate (nu numai ca varsta si kilogramele mi-o interzic, dar nici cand nu era cazul, nu m-au reprezentat…)

FPM: Cand vine vorba de teatru si de costumele pe care le porti, colaborezi cu creatorul lor? In ce consta aportul tau?

Anca Sigartau: Intotdeauna! Pornesc de la incaltaminte. Cred ca intreb „ cu ce o sa fiu incaltata” de la prima repetitie. E foarte importanta calcatura personajului. Sunt foarte curioasa ce imi propune scenograful. Sunt deschisa la sugestii, ma ajuta. In general, studiez tipologia personajului pe strada si ma inspir, apoi vin cu propuneri, iar daca e vorba despre un personaj clasic ma intereseaza foarte tare perioada istorica si localizarea personajului in societatea respectiva.

FPM: Ai un creator de costume de teatru/film preferat?

Anca Sigartau: Doina Levinta-Adriana Grand-Maria Miu. Ar fi nedrept sa fac o ierarhizare.

FPM: Cum faci trecerea de la hainele tale de strada la hainele personajului, atunci cand te pregatesti de spectacol sau de filmare? Ai un fel de ritual pe care il respecti atunci cand ajungi la cabina si te schimbi?

Anca Sigartau: Nu stiu daca sa poate numi ritual. Eu ma „imprietenesc” cu costumul. Uneori „ vorbesc” cu el… 🙂

FPM: In momentul in care imbraci hainele personajului, incepi deja sa nu mai fii Anca Sigartau si devii personajul?

Anca Sigartau: Nu m-am gandit niciodata. Eu sunt Anca Sigartau si cand sunt intr-un personaj. Propun o conventie si tu, spectator, o accepti. Hainele personajului ne ajuta sa acceptam conventia. Sunt copacul dupa care te ascunzi cand joci de-a v-ati ascunselea.

FPM: Ce contributie simti tu ca au hainele personajului in reusita rolului pe care il joci?

Anca Sigartau: Foarte mare. Esentiala. Daca nu am un costum care sa ma ajute, nu pot. Interiorul meu refuza conventia. Sunt in „ jocul” gresit.

FPM: In ce costum al personajelor pe care le-ai jucat te-ai simtit cel mai bine? De ce?

Anca Sigartau: In costumele Irinei din „ Trei surori”, facute de Maria Miu. Erau frumoase, fara a fi ostentative. In costumele Doinei Levinta din filmul lui Stere Gulea „Sunt o baba comunista”. In general, cu toate am facut pace. 🙂

FPM: Au existat momente in care costumul ti-a jucat feste?

Anca Sigartau: Nu imi amintesc, dar intotdeauna imi aduc aminte de o intamplare cu un mare actor caruia i s-au rupt pantalonii in timpul spectacolului. Cabiniera disperata l-a atentionat, iar el i-a raspuns: „ stai linistita, daca cineva va observa, atunci eu am jucat prost”.

FPM: La finalul spectacolului, cand iti dezbraci costumul revii cu usurinta la omul Anca Sigartau si la hainele tale de zi cu zi sau pastrezi inca gesturi, atitudini ale personajului care ai fost?

Anca Sigartau: Chiar dupa ce dezbrac costumul imi e greu sa ma deconectez de la gandurile, problemele, emotiile personajului. Daca as fi cinstita cu mine, as mai ramane o ora, doua ore, in cabina in teatru. Singura.

 

Load More Related Articles
Load More By Echipa FPM
Load More In Editorials

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Check Also

De ce sunt atât de dezamăgitoare relațiile moderne?

În practica mea privată întâlnesc tot mai mulți clienți nemulțumiți de relațiile lor. Se p…