Fondat în 2016 de Ovidiu Balan și Alexandru Cheregi, Iungo Studio este un studio de arhitectură și design interior care lucrează în zona proiectelor rezidențiale, comerciale și HoReCa, funcționând astăzi între două contexte culturale diferite, București și Londra. Practica studioului se desfășoară pe mai multe scări și tipologii, dar este articulată de o singură direcție coerentă, construită în timp.
În primii ani, Iungo Studio s-a definit printr-o etapă intensă de explorare, de testare a programelor
și a limitelor profesionale, firească pentru un studio aflat în formare. Astăzi, discursul s-a așezat într-o
zonă mai clară și mai asumată, fără a-și pierde complexitatea sau energia: designul ca formă de echilibru
activ, ca instrument de susținere pentru viața contemporană și pentru ritmurile ei diferite.
Acest interviu pornește de la prezentul Iungo Studio, dar păstrează vizibile liniile de forță care au
definit practica încă de la început: atenția pentru context, rigoarea procesului, relația onestă cu
materialele și ideea de arhitectură ca punte între oameni, discipline și culturi
Cum ați defini astăzi Iungo Studio, după aproape un deceniu de practică?
Iungo Studio este, poate mai clar ca oricând, un studio al intenției. Am ajuns într-un punct în care
miza nu mai este acumularea de gesturi sau afirmații, ci coerența și relevanța pe termen lung. Ne
interesează relația reală dintre spațiu și viața care se întâmplă în el, indiferent că vorbim despre o
locuință, un spațiu comercial sau un proiect HoReCa.
Energia și curiozitatea care au definit începuturile studioului sunt în continuare prezente, dar
astăzi sunt integrate într-un proces mai controlat, mai editat. Privim arhitectura și designul interior ca pe
structuri de susținere pentru ritmurile cotidiene, nu ca pe exerciții autonome de imagine.
Conceptul de „calm deliberat” apare tot mai des în discursul vostru. Ce înseamnă el, concret, în practică?
Calmul deliberat nu este o etichetă stilistică, ci rezultatul unui proces de selecție. Este modul
nostru de a lucra cu intensitatea fără a o transforma în zgomot. Nu vorbim despre neutralitate sau despre
estomparea expresiei, ci despre claritate și discernământ.
Calmul este construit din proporții corecte, din relația atentă cu lumina, din texturi care invită la
apropiere și din materiale care îmbătrânesc frumos. Este rezultatul unui proces matur, în care fiecare
element rămâne doar dacă are un sens real în economia spațiului.
Lucrați constant între București și Londra. Cum se reflectă această dublă prezență în proiectele voastre?
Lucrul între cele două orașe ne-a format profund. Londra aduce rigoare, claritate procedurală și o
responsabilitate constantă față de contextul urban și față de utilizator. Bucureștiul, în schimb, are o
energie mai spontană, mai intuitivă, dar și o nevoie reală de structură și coerență.
Nu transferăm soluții de la un context la altul, ci filtrăm principii. Atenția pentru detaliu, respectul
pentru utilizator și relația onestă cu materialele rămân constante, dar se adaptează fiecărui loc. Diferențele culturale devin astfel o sursă de vitalitate și nu o limitare.
Cum se schimbă tema de lucru între cele două contexte?
În Londra, proiectele sunt adesea foarte bine definite de la început, cu un cadru clar și așteptări
precise. Acolo, rolul nostru este să găsim spațiul de expresie în interiorul acestor limite. În București, de
multe ori, tema este mai deschisă, iar munca noastră include și un rol de educare, de clarificare a nevoilor reale ale clientului.
În ambele cazuri, obiectivul rămâne același: spații relevante, personale și durabile, care pot susține viața reală, cu toate nuanțele ei.
Valorile Iungo Studio par să fi rămas constante în timp. Cum le-ați formula astăzi?
Intenție, rigoare, respect pentru context și umanitate. Sunt valori care au fost prezente încă de la
început, dar care astăzi sunt articulate mai clar. Ne interesează proiectele care au energie, dar și
structură; care pot fi expresive fără a fi stridente; care își păstrează forța dincolo de tendințe.
De asemenea, sustenabilitatea pentru noi nu este un discurs, ci o consecință firească a unui
design bine gândit: materiale naturale, soluții durabile, spații flexibile care pot evolua odată cu utilizatorii lor.
Echipa voastră s-a extins în ultimii ani. Ce rol joacă oamenii în definirea identității studioului?
Un rol esențial. Iungo a fost întotdeauna mai mult decât suma proiectelor sale. Este o structură
colectivă de gândire. Numele studioului vine din latină, iungo înseamnă „a lega”, „a conecta”, „a uni”, iar
această idee de conexiune este fundamentală pentru felul în care lucrăm: între oameni, între discipline,
între culturi.
Recent, echipei ni s-a alăturat Anca Gavrilă, iar contribuția ei se simte deja în profunzimea
proceselor și în atenția pentru detaliu. Ne interesează colaboratori care înțeleg că designul nu este despre
ego, ci despre dialog, răbdare și construcție pe termen lung.
Cum se raportează această abordare la ideea de identitate locală?
Pentru noi, identitatea locală nu este un set de semne recognoscibile sau de citate vizuale. Este o
stare de spirit. În București, lucrăm adesea cu ideea de reparație subtilă: a aduce ordine fără a șterge
memoria, a introduce claritate fără a anula vitalitatea locului. În Londra, intervențiile caută să se așeze
firesc într-un context deja articulat. Ne interesează ca proiectele să aparțină locului, chiar dacă sunt profund contemporane.
Cum se traduce această filosofie în proiectele rezidențiale, unde relația cu beneficiarul este foarte directă?
Poate cel mai clar. Locuințele sunt spații extrem de personale, iar responsabilitatea noastră este cu
atât mai mare. Încercăm să înțelegem nu doar ce își doresc clienții, ci cum trăiesc, ce ritm au, ce tip de
energie și de liniște caută.
De multe ori, proiectul bun apare atunci când reușim să eliminăm lucruri, nu să adăugăm. Calmul
despre care vorbim nu este impus, ci construit împreună, prin dialog.
Există diferențe de percepție între publicul din România și cel din UK față de acest tip de arhitectură?
Există diferențe, dar ele se estompează tot mai mult. În UK, există deja o cultură a reținerii și a
respectului față de spațiul cotidian. În România, această cultură este în formare, dar evoluează rapid.
Observăm un interes tot mai mare pentru spații care nu obosesc, dar care au personalitate; pentru
materiale autentice și pentru proiecte care nu depind de tendințe.
Credem că publicul românesc devine din ce în ce mai receptiv la ideea de design și arhitectură ca experiențe, nu ca demonstrații.
Privind înainte, ce vă doriți de la următoarea etapă a Iungo Studio?
Ne dorim proiecte care să ne permită să rămânem onești față de ceea ce credem. Să continuăm să
lucrăm între culturi, între scări diferite, dar cu aceeași claritate și energie. Să construim spații care pot fi
locuite, transformate și reinterpretate.
În fond, credem că designul și arhitectura bună nu se impun, ci se descoperă în timp.
Citește mai departe și Alina Eremia lansează „Dacă mai vrei” și trage un semnal de alarmă pentru câinii fără adăpost
