Într-o lume în continuă schimbare, unde presiunile zilnice pot afecta starea de bine a oricui, sănătatea mintală a devenit un subiect esențial în discuțiile noastre. Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Mintale, care este marcată în fiecare an pe 10 octombrie, am vorbit cu dr Gabriella Bondoc, unul dintre cei mai apreciați psihiatrii din România, dar și fondatoare al rețelei de clinici private Hope despre importanța sănătății mintale la tineri, dar și despre parcursul ei profesional și viziunea sa profundă asupra sănătății mintale.
Sunteți unul dintre cei mai buni psihiatrii din România, ce v-a inspirat să urmați cariera pe care o aveți acum?
Mulțumesc pentru aprecieri! Alegerea carierei mele în psihiatrie a venit din dorința de a îmbina un domeniu absolut fascinant – psihiatria – care integrează atât filozofia și psihologia, latura nevăzută a sufletului uman, cât și biologia, cu partea concretă și științifică. Această combinație între spiritual și științific m-a condus firesc către această meserie, în care am găsit un echilibru profesional unic.
Cum vă îngrijiți sanatatea mintala în timpul unei meserii atât de solicitante?
Sănătatea mintală este o prioritate nu doar pentru pacienții mei, ci și pentru mine. Într-o meserie atât de solicitantă, este esențial să am grijă de echilibrul meu emoțional și psihologic. Personal, îmi rezerv timp pentru activități care mă relaxează și mă reconectează cu mine însămi, fie că este vorba de terapie, pe care o fac de la varsta de 21 de ani, sport, meditație, lectură sau petrecerea timpului cu familia și prietenii. De asemenea, am învățat să impun limite sănătoase între viața profesională și cea personală și să nu mă tem să cer ajutor atunci când simt că este necesar. O altă componentă importantă este supervizarea profesională și schimbul de experiențe cu colegii din domeniu, ceea ce îmi permite să gestionez mai bine provocările emoționale și să îmi mențin motivația. Prin toate aceste strategii, încerc să rămân ancorată și să îmi ofer același sprijin și îngrijire pe care le ofer pacienților mei.
Care este cea mai mare satisfacție pe care o aveți în munca dvs. ca psihiatru?
Cea mai mare satisfacție în munca mea ca psihiatru este să văd transformarea pacienților mei de-a lungul procesului. Nimic nu se compară cu momentul în care o persoană care a trecut prin suferință începe să găsească claritate, să-și recapete echilibrul emoțional și să-și reconstruiască încrederea în sine. Fiecare progres, oricât de mic, reprezintă un pas important în călătoria lor spre vindecare, iar faptul că pot contribui la acest parcurs este extrem de împlinitor. De asemenea, sunt profund mișcată de poveștile de viață pe care le aud, de forța și reziliența pe care o arată pacienții mei în fața dificultăților. Este un privilegiu să îi susțin și să îi ghidez în acest proces de redescoperire a echilibrului interior.
Ce schimbări ați dori să vedeți în modul în care societatea abordează sănătatea mintală?
Una dintre cele mai mari schimbări pe care aș dori să le văd în societate este o mai mare deschidere și acceptare față de sănătatea mintală, eliminând stigmatul care încă înconjoară tulburările psihice. Este esențial ca oamenii să înțeleagă că sănătatea mintală este la fel de importantă ca cea fizică și că a cere ajutor nu este un semn de slăbiciune, ci un act de curaj și responsabilitate. De asemenea, aș dori să văd o creștere a accesibilității serviciilor de sănătate mintală, astfel încât fiecare persoană care are nevoie de suport să îl poată primi rapid și în condiții de siguranță. Educația joacă un rol crucial aici – trebuie să începem de la o vârstă fragedă să le oferim copiilor și adolescenților instrumentele necesare pentru a-și gestiona emoțiile și pentru a înțelege importanța echilibrului psihologic. Cred că un efort concertat din partea sistemului de educație, a angajatorilor și a comunităților poate face o diferență majoră în normalizarea discuțiilor despre sănătatea mintală și în îmbunătățirea bunăstării generale.
Cum gestionați emoțional cazurile dificile sau traumatizante pe care le întâlniți în practica dvs.?
Gestionarea cazurilor dificile sau traumatizante este una dintre cele mai mari provocări în psihiatrie, iar pentru a putea oferi sprijin autentic pacienților mei, este esențial să-mi păstrez propriul echilibru emoțional. În primul rând, practic distanțarea empatică – sunt profund implicată în susținerea pacienților mei, dar în același timp am învățat să nu interiorizez suferința lor, pentru a putea rămâne eficientă și obiectivă.
Înțeleg că a fi alături de cei care trec prin suferință emoțională necesită o bună autocunoaștere și echilibru interior, așa că mă străduiesc să mențin acest echilibru prin grijă continuă pentru propria sănătate mintală.
Ați avut un model care v-a influențat cariera? Ce lecții valoroase ați învățat de la acesta?
De-a lungul carierei mele, am fost norocoasă să întâlnesc mai mulți profesioniști remarcabili care mi-au influențat traiectoria, dar unul dintre cei mai importanți mentori a fost conferențiarul dr. Radu Mihăilescu, care mi-a influențat profund înțelegerea științifică a psihiatriei. Totodata, mi-a arătat cum abordările bazate pe dovezi științifice pot transforma modul în care înțelegem și tratăm pacienții. Sub îndrumarea sa, am învățat să aplic metode de cercetare riguroasă în practica clinică și să fiu mereu deschisă noilor descoperiri. O lecție de neuitat a fost să tratez fiecare pacient nu doar din perspectiva diagnosticului, ci ca pe un individ unic, cu un context personal și emoțional complex.
Care este cartea sau filmul care v-a influențat cel mai mult percepția asupra sănătății mintale?
Cartea care mi-a influențat cel mai mult percepția asupra sănătății mintale este “În lumea Sofiei” scrisă de Jostein Gaarder, o carte filozofică, care mi-a deschis orizontul către gândirea dialectică și m-a învățat să observ felul în care istoria gândirii umane a evoluat de la o idee la opusul său. Am realizat că poate cel mai important aspect legat de sănătatea mintală este tocmai încercarea de a îmbina direcții aparent opuse. Deși nu este o carte despre sănătatea mintală, ci despre istoria curentelor filozofice, m-a ajutat să înțeleg importanța învățării acestora și a echilibrării extremelor. Această lecție m-a definit foarte mult, arătându-mi că una dintre cele mai eficiente modalități de a face față vieții este să găsești un echilibru între extreme.
Cum reușiți să vă mențineți echilibrul între viața profesională și cea personală, având în vedere natura solicitantă a muncii dvs.?
Menținerea echilibrului între viața profesională și cea personală nu este deloc usoara, mai ales în domeniul sănătății mintale, unde este ușor să fii absorbit de nevoile pacienților. Încerc să pun în practică ceea ce le recomand și pacienților mei – să prioritizez timpul pentru mine și pentru cei dragi.
Încerc să aplic în fiecare zi principiile învățate în terapia dialectic-comportamentală și sunt convinsă că un set sănătos de abilități de reglare emoțională este esențial. Adesea, acest echilibru se află într-o negociere constantă, având perioade în care mă dedic foarte mult muncii. Pentru a compensa, îmi ofer concedii lungi, cum ar fi concediul de vară de 6 săptămâni, pentru a mă reface și a reveni cu energie.
Ați simțit vreodată presiunea de a fi „impecabil” din punct de vedere emoțional, având în vedere profesia dvs.? Cum gestionați așteptările celorlalți?
Într-adevăr, ca psihiatru, există adesea așteptarea tacită din partea celor din jur ca eu să fiu mereu impecabil din punct de vedere emoțional. Cu toate acestea, fiind un interviu destul de profund, recunosc că am și eu această așteptare de la mine, însă este o luptă constantă să îmi accept propriile limite. Există mereu multe de făcut în acest domeniu, iar timpul pare insuficient. Așadar, această așteptare de perfecțiune devine o provocare zilnică pe care încerc să o gestionez și să o negociez. Acceptarea propriei vulnerabilități este mult mai ușor de spus decât de pus în practică. Deși sunt conștientă că trec prin momente de anxietate, depresie sau pierderea calmului, îmi asum că aceste stări fac parte din alegerile pe care le fac și nu este deloc ușor.
Dacă nu ați fi urmat această carieră, în ce alt domeniu v-ați fi văzut lucrând?
Dacă nu aș fi urmat cariera în psihiatrie, sunt convinsă că m-aș fi îndreptat către diverse domenii care mă pasionează deja, precum scrisul, actoria sau designul de interior. Mă fascinează profund procesul creativ și, de-a lungul anilor, am descoperit că am abilități care s-ar putea traduce cu succes în aceste profesii. De asemenea, aș fi continuat cu siguranță să dezvolt o carieră în marketing, un domeniu care m-a captivant încă din copilărie. Astfel, în activitatea mea de zi cu zi ca psihiatru, am reușit să integrez elemente din fiecare dintre aceste pasiuni, ceea ce îmi îmbogățește atât experiența profesională, cât și cea personală.
Ce sperați să aduceți prin munca dvs. în viața pacienților și în comunitatea largă?
Prin intermediul muncii mele, mi-am asumat misiunea de a aduce în România terapiile psihologice pentru bolile psihice severe, iar faptul că am reușit să fac acest lucru mă umple de bucurie. Crearea programelor de tratament care integrează cele mai eficiente forme de intervenție psihologică cu cele mai avansate opțiuni de tratament medicamentos reprezintă, fără îndoială, esența misiunii mele. Aceasta maximă contribuție la îmbunătățirea calității vieții pacienților este cea mai mare satisfacție pe care o pot avea.
De asemenea, gândul că putem oferi oamenilor din România acces la cele mai bune forme de tratament, la standarde comparabile cu cele din orice altă capitală mondială, constituie a doua cea mai mare satisfacție a mea. Această realizare confirmă că progresul în domeniul sănătății mintale este nu doar posibil, ci și accesibil, ceea ce îmi întărește angajamentul de a continua să contribui la această cauză.
Care este cea mai importantă schimbare pe care ați dori să o vedeți în abordarea sănătății mintale la nivel global?
Cred că cea mai importantă schimbare pe care aș dori să o văd la nivel global este importanța sănătății mintale, educația timpurie privind abilitățile de reglare emoțională, cunoștințele ce țin de dinamica minții, la nivel de școală. Este esențial să recunoaștem că sănătatea mintală este la fel de importantă ca sănătatea fizică și că intervențiile timpurii, suportul comunității și accesibilitatea tratamentelor sunt fundamentale pentru prevenirea și gestionarea problemelor de sănătate mintală. În plus, educația publicului și reducerea stigmă asociată cu sănătatea mintală sunt cruciale pentru a încuraja oamenii să caute ajutor și să își îmbunătățească calitatea vieții. O abordare multidisciplinară, care să includă profesioniști în sănătatea mintală, educatori și comunități, ar putea transforma modul în care percepem și gestionăm sănătatea mintală la nivel global.
Ce semne ne pot indica că sănătatea noastră mintală are nevoie de atenție?
Există mai multe semne care pot indica faptul că sănătatea noastră mintală are nevoie de atenție. Un semn comun este fluctuația stării de spirit, manifestată prin tristețe, anxietate sau iritabilitate persistentă. De asemenea, oboseala constantă, chiar și după odihnă, poate fi un indiciu important. Dificultățile de concentrare, pierderea interesului pentru activități plăcute sau retragerea socială sunt, de asemenea, semnale de alarmă. Schimbările în somn, fie că este vorba de insomnie sau de somn excesiv, precum și modificările apetitului care duc la pierdere sau câștig în greutate, pot reflecta stări de neliniște mentală. Sentimentele de pesimism și lipsa de control asupra situațiilor pot intensifica aceste probleme. În cazul în care observi aceste simptome, este esențial să cauți ajutor profesionist, deoarece intervenția timpurie poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.
Cum putem învăța să ne gestionăm anxietatea sau stresul?
Gestionarea anxietății și a stresului începe cu recunoașterea și acceptarea acestor emoții ca parte a experienței umane. Tehnicile de respirație, meditația, activitatea fizică și menținerea unei rutine echilibrate pot ajuta la reducerea tensiunii. De asemenea, este important să cultivăm gândirea rațională, prin restructurarea tiparelor negative de gândire, și să cerem ajutorul unui specialist atunci când simțim că ne este dificil să facem față pe cont propriu. Gestionarea stresului este un proces continuu, dar dezvoltarea unor mecanisme sănătoase de coping poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.
Cum ne putem organiza timpul pentru a evita supraîncărcarea și epuizarea profesională?
Pentru a evita supraîncărcarea și epuizarea profesională, este esențial să ne prioritizăm sarcinile, să stabilim obiective clare și realiste și să învățăm să spunem „nu” atunci când este necesar. Pauzele regulate sunt la fel de importante ca munca intensă, așa că includerea timpului de odihnă în programul zilnic ajută la menținerea echilibrului. De asemenea, delegarea responsabilităților și împărțirea eficientă a timpului între viața profesională și cea personală pot preveni epuizarea. Organizarea timpului este un exercițiu de disciplină și auto-cunoaștere, dar efectele pozitive se văd în creșterea productivității și a bunăstării generale.
Ce sfaturi aveți pentru tinerii care își încep cariera și se confruntă cu stresul și incertitudinea?
Tinerii care își încep cariera trebuie să înțeleagă că stresul și incertitudinea fac parte din procesul de creștere profesională. Este important să fie răbdători cu ei înșiși și să nu își impună standarde nerealiste. Le recomand să-și stabilească obiective pe termen scurt și să se concentreze pe progresul constant, nu pe perfecțiune. De asemenea, să fie deschiși la învățare și să caute sprijin din partea mentorilor sau colegilor experimentați. Cultivarea unui echilibru între viața profesională și cea personală este esențială încă de la început, pentru a evita epuizarea. În final, să-și reamintească faptul că incertitudinea aduce și oportunități de creștere, iar fiecare experiență este o lecție valoroasă.
Cum afectează presiunea de la locul de muncă sănătatea mintală a angajaților?
Presiunea de la locul de muncă poate avea un impact semnificativ asupra sănătății mintale a angajaților, iar din perspectiva mea ca psihiatru și psihoterapeut, observ că acest fenomen este din ce în ce mai frecvent. Stresul cronic, cauzat de termene limită strânse, cerințe ridicate și lipsa unui echilibru între viața profesională și personală, poate conduce la o serie de probleme psihologice, inclusiv anxietate, depresie și sindromul epuizării profesionale (burnout).
Angajații care se confruntă cu presiune constantă pot dezvolta o stare de anxietate care îi împiedică să performeze optim și să își mențină motivația. De asemenea, lipsa unui suport adecvat din partea colegilor și a managementului poate amplifica aceste sentimente de izolare și frustrare.
În ce mod poate alimenta tehnologia, cum ar fi social media, problemele de sănătate mintală și ce măsuri se pot lua pentru a preveni astfel de lucruri?
Tehnologia și social media pot amplifica problemele de sănătate mintală, prin creșterea nivelului de comparație socială, expunerea constantă la imagini idealizate și accesul rapid la informații negative.
Mecanismele de funcționare ale rețelelor sociale îți oferă feed-uri care sunt aliniate cu perspectivele tale existente, ceea ce duce la o polarizare a viziunii tale asupra lumii. Astfel, fiind expus doar la conținut care corespunde preferințelor tale, nu ai capacitatea de a face o sinteză între diferitele puncte de vedere, ci percepi lucrurile doar dintr-o singură perspectivă. În această situație, atunci când te confrunți cu o opinie opusă, reacția poate fi extrem de violentă. Oamenii nu mai dispun de spațiul necesar pentru a-și sintetiza opiniile. De exemplu, dacă eu citesc exclusiv despre știri legate de cancer, feed-urile mele vor fi doar despre acest subiect, ceea ce mă va face să cred că toată lumea este pe cale să moară de cancer și astfel îmi va accentua viziunea pesimistă.
Astăzi, 10 octombrie, este Ziua Mondială a Sănătății Mintale, care este originea acestei zile și de ce este importantă?
Ziua Mondială a Sănătății Mintale a fost marcată pentru prima dată pe 10 octombrie 1992, la inițiativa Federației Mondiale pentru Sănătate Mintală, cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la problemele de sănătate mintală la nivel global și de a combate stigmatizarea asociată acestora.
Această zi este importantă deoarece atrage atenția asupra faptului că sănătatea mintală este la fel de vitală ca și sănătatea fizică și subliniază necesitatea unui sprijin adecvat pentru persoanele care se confruntă cu tulburări psihice. De asemenea, oferă oportunitatea de a educa publicul, de a încuraja discuțiile deschise despre sănătatea mintală și de a promova accesul egal la servicii de tratament și suport.
În fiecare an, Ziua Mondială a Sănătății Mintale are o temă specifică, menită să abordeze provocările actuale din domeniul sănătății mintale și să promoveze soluții la nivel individual, comunitar și guvernamental.
Cum este percepută Ziua Mondială a Sănătății în România, în special în rândul specialiștilor din domeniul sănătății?
În România, Ziua Mondială a Sănătății Mintale începe să câștige din ce în ce mai multă atenție, atât în rândul specialiștilor din domeniul sănătății mintale, cât și în comunitatea largă. Profesioniștii din psihiatrie, psihologie și psihoterapie o percep ca pe o oportunitate esențială de a aduce în discuție provocările cu care se confruntă pacienții și de a contribui la reducerea stigmatului asociat problemelor de sănătate mintală.
Specialiștii folosesc această zi pentru a organiza evenimente, conferințe și campanii de conștientizare, prin care încearcă să educe publicul despre importanța sănătății mintale și să ofere soluții accesibile pentru prevenirea și tratarea tulburărilor psihice. În cadrul clinicilor și organizațiilor de sănătate mintală, se discută despre accesul inegal la tratament, lipsa resurselor și necesitatea unui suport mai mare din partea statului în dezvoltarea de politici publice eficiente.
Cu toate acestea, sănătatea mintală în România rămâne un subiect sensibil, iar stigmatizarea este încă prezentă, deși inițiativele de educare și discuțiile deschise cresc în intensitate de la an la an. Ziua Mondială a Sănătății Mintale reprezintă un moment cheie pentru a aduce aceste probleme în prim-plan și pentru a încuraja colaborarea între specialiști, instituții și publicul larg.
Există inițiative sau programe specifice în România care să promoveze conștientizarea sănătății în această zi?
Din pacate nu. Deși fiecare profesionist în sănătate mintală face eforturi individuale în această zi, postând informații și aducând în atenție subiecte relevante, nu există o coordonare la nivelul întregii țări în acest sens.
În cadrul clinicilor private Hope, celebrăm Ziua Mondială a Sănătății Mintale printr-un eveniment dedicat stării de bine. Acesta include un meniu special conceput pentru a sprijini funcționarea benefică a creierului, de la aperitive până la ciocolată realizată pentru acest scop. De asemenea, prezentăm datele statistice actualizate despre starea sănătății psihice din România și harta soluțiilor disponibile pentru recuperarea și menținerea sănătății sufletului și a minții.
Ce teme sau probleme de sănătate sunt de obicei evidențiate cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Mintale?
Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Mintale, sunt evidențiate, din păcate, și rămân foarte intens aduse în atenția publicului problemele legate de consumul de droguri, precum și cele referitoare la eșecul îngrijirii în unele spitale de cronici din diverse colțuri ale României. Uneori, apar și teme legate de suicidul în rândul tinerilor.
Se pune un accent puternic pe impactul anxietății, depresiei și tulburărilor de stres asupra diferitelor categorii de persoane, în special asupra tinerilor, persoanelor în vârstă și grupurilor vulnerabile. Se discută, de asemenea, despre efectele stresului la locul de muncă și riscul de burnout, mai ales în contexte profesionale solicitante.
Cum credeți că ar putea fi îmbunătățită conștientizarea sănătății la noi în țară, nu doar în această zi, ci pe tot parcursul anului?
Conștientizarea sănătății mintale în România poate fi îmbunătățită printr-o abordare constantă și integrată în viața de zi cu zi, nu doar de Ziua Mondială a Sănătății Mintale. În primul rând, este esențial să se dezvolte programe educaționale care să includă sănătatea mintală în curricula școlară, pentru a învăța tinerii să recunoască și să gestioneze emoțiile și stresul încă de la o vârstă fragedă. De asemenea, ar fi benefică o colaborare strânsă între guvern, sectorul privat și organizațiile non-guvernamentale pentru a derula campanii de conștientizare pe termen lung, care să promoveze importanța sănătății mintale în rândul populației.
În plus, mass-media joacă un rol crucial în creșterea conștientizării prin reflectarea corectă a problemelor legate de sănătatea mintală și prin promovarea unor discuții deschise și nejudecate. Evenimentele de tip conferințe, webinarii și workshopuri dedicate sănătății mintale ar trebui să fie organizate pe tot parcursul anului, nu doar în jurul datei de 10 octombrie, pentru a menține subiectul activ în discuțiile publice.
Ați observat o schimbare în atitudinea oamenilor față de sănătate în urma campaniilor de conștientizare?
Da, am observat o schimbare semnificativă în atitudinea oamenilor față de sănătatea mintală ca rezultat al campaniilor de conștientizare, atât în România, cât și la nivel global. În ultimii ani, discuțiile despre sănătatea mintală au devenit mai deschise, iar tot mai multe persoane recunosc importanța bunăstării emoționale și psihice. De exemplu, există o creștere vizibilă a numărului de persoane care cer ajutor specializat, fie prin psihoterapie, fie prin consiliere psihiatrică, ceea ce indică o reducere a stigmatizării asociate cu aceste servicii.
Oamenii par să fie mai conștienți de faptul că sănătatea mintală este la fel de importantă ca și sănătatea fizică și că nu este o rușine să ceri ajutor. Campaniile de conștientizare și educația publică au contribuit la demitizarea unor concepții greșite despre tulburările psihice și au încurajat discuțiile deschise în spațiul public, în familie sau la locul de muncă.
Pentru programări și mai multe informații despre Gabriella și clinica Hope, puteți accesa https://clinica-hope.ro/
Citește mai departe și Moda ca expresie a identității și revoluția artei digitale: două conferințe inedite la Art Safari
