Ia, numita si camasa cu altita a femeilor, este caracteristica portului traditional romanesc.
Confectionata din in, pânză albă de cânepă, bumbac sau de borangic, aceasta emblema
este impodobita diferit cu broderii si margele de la o regiune la alta.
Desi moda a inceput sa evolueze destul de mult si in Romania, designerii nu au uitat de portul traditional romanesc, asa ca ia a fost reinventata si adaptata zilelor noastre, aceasta fiind considerata o carte despre istoria Romaniei.
Chiar daca nu se stie cu exactitate cand ia si-a facut aparitia in portul traditional, populatia din cultura Cucutei a purtat-o pentru prima oara.
Ia este considerata de catre artistii romani scutul impotriva spiritelor rele pentru cel care o poarta. Pe vremuri, cusaturile si culorile broderiilor
aratau statul femeii. Fetele nemaritate purtau culori cat mai deschise pentru a-si gasi petitori, iar cele casatorite aveau grija sa-si teasa decoratii cat mai modeste.
Broderiile camasii sunt inspirate din natura, geometrice sau stilizate, iar tehnica croielii era transmisa de la mama la fiica. Acestea aveau
grija sa nu se piarda nicio bucatica de material. Fetelor tinere le era interzis sa se casatoreasca pana cand acestea nu invatau sa coasa.
Desi ia a fost reinventata, femeile din Moldova, Sighisoara si unele orase din Ardeal poarta si astazi cu mandrie, in zile de sarbatoare, simbolul romanesc. Pentru femei, ia este panza pe care au putut sa-si croiasca aspiratiile lor spre frumusete, fericire, bunatate si iubire, iar
aceasta a fost purtata cu fala si de catre Principesa Ileana, Principesa Elena si Regina Maria, cea care a ramas in memoria poporului roman drept soldat, artista, diplomat, dar si
iubitoare de arta populara.
Fiecare regiune si-a pus amprenta intr-un mod diferit asupra iei. In Mehedinti, ia este brodata cu fir rosu, visiniu sau negru, iar camasa este incretita la gat. In zona Gorjului, ia este din bumbac, iar decoratiile cusute cu fir de matase, aur sau argint si impdobita cu paiete care sunt asortate cu firul cusaturii. In Valcea, este incretita la gat, iar motivele florale si formele geometrice impodobesc altita. Bentita care impodobeste zona gatului este brodata cu punctul cusut pe dos, cu figuri geometrice si insertie de culori. In Ramnicul Sarat, iile sunt la fel ca cele din secolul al XVIII-lea, fiind croite din panza amestecata cu canepa. Altita se tese separat, iar la terminarea manecii, bentita brodata pe dos si rasfranta pe fata.
In anul 1981, ia a fost muza si pentru celebrul designer Yves Saint Laurent, care a realizat o intreaga colectie intitulata La blouse roumaine, iar dupa acesta si alti designeri celebri precum Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, cel din urma fiind inspirat de zona Sibiului. Ia a aparut chiar si intr-un numar al revistei Vogue, purtata de Adele in anul 2012. Camasa romaneasca a fost reinventata si de catre Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet. Ia si-a facut loc si in garderoba mai multor fotomodele si actrite precum Kate Moss, Nicole Kidman, Halle Berry, Emma Stone, Jennifer Garner, Anne Hathaway, Katie Holmes, Emma Watson, Sharon Stone sau Raquel Welch.
Sursa foto: Lightinthebox, Pinterest, Maarienouvellestudio, www.iiana.ro
