Regizor și producător cu o viziune aparte, Mitichi Preda este fondatorul Feeric Fashion Week, cel mai creativ eveniment de modă din Europa de Est. A debutat în publicitate la doar 18 ani, iar experiența din acest domeniu i-a deschis drumul către universul modei. Astăzi, Mitichi nu se rezumă la organizarea de spectacole, ci dezvoltă un proiect care pune accent pe educație, sustenabilitate și susținerea noilor generații de designeri.
Ești regizor, producător, fondatorul celui mai creativ fashion week din Europa de Est, ai început în publicitate la 18 ani și ai transformat orașul Sibiu într-o platformă internațională a modei. Cine este, în esență, omul din spatele tuturor acestor proiecte și cum ai ajuns aici?
Parcursul meu spre acest rezultat a fost unul natural și cred că, ghidat fiind de preocuparea constantă pentru sens, atât în ce privește existența mea în ansamblu, dar și în acțiunile în care aleg să mă implic, am ales din opțiunile în care m-am simțit provocat să descopăr mai mult, să îmi concentrez pasiunea și să aduc ceva nou care să contribuie la schimbarea în bine. Astfel, începând cu simpla pasiune pentru arte vizuale și muzică, în care explorarea a fost limitată și de universul rural din Apoldu de Jos, unde mi-am petrecut copilăria și adolescența, aproape jumătate din viața de până acum, am început explorarea destul de târziu și am îmbinat pasiunile într-o carieră în publicitate. Având clienți din industria modei, locali, la Sibiu, am descoperit un univers pe care îl consideram nelimitat pentru creativitate în toate formele ei, în toate segmentele domeniului. Și astfel am început să explorez.
Într-o lume cât mai digitală, cum îți găsești inspirația pentru proiecte?
Lumea digitală este și ea sursă de inspirație pentru proiecte. AI-ul surprinde cu evoluția rapidă și cu oportunitățile de a propune soluții conform cerințelor și de acolo pot izvorî noi direcții de implementare. Însă cred că nevoia de a aduce schimbări vizibile, pozitive, mă determină constant să studiez trecutul în artă, să asimilez contextul actual și, anticipativ, să mă pregătesc pentru a propune lucruri care să fie benefice celor din proximitate sau din industrie, la scară mai largă. Digitalul este parte din tot acest proiect și, deși am avut primul PC la 23 de ani, cred că am reușit să recuperez destul de bine și să integrez digitalul în procesele de învățare și de redare a rezultatului.
Feeric Fashion Week s-a născut în 2008 și a crescut spectaculos de la o prezentare într-un centru comercial la un festival recunoscut internațional. Cum s-a conturat acest proiect și ce a însemnat pentru tine această evoluție?
Experiențele cu centrul comercial au fost anterioare primei ediții. De fapt, au fost primele experiențe ca director artistic pe care le-am aplicat atunci, în 2007, cu Promenada Sibiu și iată că, după atât timp, grupul NEPI Rockcastle, din care face parte Promenada Sibiu și alte peste 60 de centre comerciale din Europa de Est și Balcani, este principalul susținător al proiectului educațional. Dar prima ediție de Feeric a fost, de fapt, un show de o seară cu 3 colecții, în Piața Mică a orașului, realizat atunci cu mult curaj în ecourile Capitalei Culturale Europene Sibiu și la început de criză financiară mondială. În primele 3 ediții a fost chinuitor să dezvolt proiectul și sacrificiile au continuat până recent, dar aportul ulterior al Primăriei Municipiului Sibiu a stabilizat proiectul, iar mai apoi credibilitatea câștigată internațional și implicarea mai multor instituții au consolidat structura de bază a Feericului. Totuși, sensul real a fost înțeles de mine ca fondator și președinte, 10 ani mai târziu, în 2018, când am analizat date din piață și am înțeles că, dacă nu ne vom folosi influența, credibilitatea și know-how-ul să educăm și să oferim oportunități viitoarelor generații de designeri, aceștia nu vor mai avea un viitor, pentru că brandurile mari și corporațiile propun spre consum fast fashion și luxury fashion unei piețe polarizate în care nu mai este loc pentru designerul independent, emergent, local. Din fericire, acea analiză din 2018 a schimbat cursul proiectului și acum rolul nostru a devenit esențial nu doar în România, ci în Europa de Est, Balcani, Orientul Mijlociu, Asia Centrală și Africa de Nord.
Ce a adus diferit și valoros ediția din acest an? Care a fost conceptul-cheie și cum s-a reflectat în selecția designerilor și a spațiilor?
Accentul a fost pus pe educație, la fel cum insistăm de 7 ani și continuăm să ne preocupăm de această latură care a devenit scop, prin acțiuni concrete. Astfel, în primele două zile am oferit celor peste 200 de studenți participanți oportunitatea de a accesa informații utile despre antreprenoriat în modă și despre moda sustenabilă în raport cu business-ul de fashion. Am organizat masterclasses, conferințe și workshop-uri susținute de personalități din domeniu precum Sara Sozzani Maino, Ioana Ciolacu, Alina Ceușan, Rita Sarkis și reprezentanți ai unor parteneri de prestigiu. Prin parteneriatul deja de tradiție cu IED – Istituto Europeo di Design, art directorul Giovanni Ottonello a susținut un workshop și sesiuni față în față cu participanții la competiția în urma căreia s-au câștigat burse de studii și ședințe de mentorat gratuite. Institutul Francez a facilitat prezența la Sibiu a unor persoane cheie în moda sustenabilă, precum Darja Richter Widhoff de la ENSAD Paris și Arielle Levy Verry de la Une Autre Mode est Possible, care au împărtășit informații participanților. Aceștia li s-au alăturat ca speakeri Diana Dragoteșcu (Euronews), Oana Lazăr (NEPI Rockcastle), Silvia Floareș (Factory Lab), Alexandra Servel (Institut Francez), Elena Alexandra Miron (Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate), Claudia Nemes (Arc Studio) și Elvys Sandu (Redu). Evenimentele s-au derulat în spații pregătite special pentru workshop-uri în Promenada Sibiu, dar am folosit și sălile CineGold pentru conferințe și masterclasses, iar multitudinea de competiții pe teme de sustenabilitate și antreprenoriat au adus beneficii celor înscriși, pe lângă prezența fără restricții la toate aceste evenimente educaționale.
Feeric e cunoscut pentru folosirea unor decoruri neașteptate – de la hale industriale, la depozite sau peisaje naturale. Ce spații ai ales în acest an și ce ți-ai propus să transmiți prin ele?
În primul rând, aș putea vorbi despre Hooldra, brandul-manifest creat de noi în pandemie, care prin intermediul unei competiții oferă designerilor expunere și oportunități de valorificare a creațiilor înscrise, care compun în fiecare an colecția upcycled a brandului. Pentru un mesaj coerent în fiecare an alegem un spațiu care să întărească mesajul, însă în acest an spațiul în sine a fost mesaj. Am colaborat cu Soma, compania de colectare deșeuri care a demarat un program de colectare haine uzate și am ales să facem show-ul pe platforma companiei. Mesajul a fost că „Reciclarea nu este suficientă!”, pentru că în intervalul de o lună și jumătate în care designerii au creat colecția, Soma a colectat doar din orașul Sibiu peste 3000 kg de haine. Apoi, legat de locații, aș aminti Biserica Fortificată de la Cisnădie, Baia Populară, Stadionul Municipal, pe lângă spații noi din locațiile în care revenim an de an, cum ar fi fabrica Boromir și Promenada Sibiu. Gala Feeric a fost organizată în Piața Huet, într-un cadru absolut fabulos, plin de farmec și de amprenta orașului cochet în care Feeric Hub își are casa.
Ce loc ocupă tinerii designeri în misiunea Feeric Fashion Week și ce ți-ai dori să le ofere acest eveniment?
Tinerii designeri și studenții sunt viitorul modei și nu este vorba despre ce îmi doresc eu, ci despre ce le oferim concret. Așadar, și Feeric este despre viitorul modei, un viitor sănătos, balansat, sincronizat cu piața locală, dar și cu interesele globale ale populației. Tocmai de aceea găzduim multe competiții cu beneficii extrem de importante, în burse de studii gratuite, în expunere și oportunități comerciale.
Ce teme sau mesaje ai simțit că au fost cel mai pregnant transmise prin colecțiile prezentate?
Cel mai important mesaj este legat de responsabilitate. Mesaj transmis și către designeri, prin felul în care ajung să propună pieței colecții, dar mai cu seamă un mesaj transmis pieței cu privire la consum. Designeri din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Elveția, Liban și din România au propus colecții reciclate sau produse în maniera etică, responsabilă, cu impact redus sau chiar pozitiv asupra mediului și au atașat acestor colecții creativitate, pentru ca modul în care sunt percepute să fie unul atractiv și de impact.
Au existat momente care te-au emoționat sau surprins în mod deosebit?
Tot ce mă emoționează în căutările pentru dezvoltarea Feeric Hub se materializează în Feeric Fashion Week. Așa cum o universitate derulează un ciclu de studii și la finalul lui conchide prin licență și lucrări de diplomă, așa funcționăm și noi; Feeric Fashion Week fiind rezultatul explorării potențialului cu care putem lucra pentru viitorul modei, iar în Feeric Fashion Week expunem și materializăm. În acest ciclu recent parcurs, am fost emoționat de două interacțiuni. Fiind membru al juriului într-o competiție despre sustenabilitate organizată de Institutul Francez, am avut ocazia să descopăr acțiunile unor copii, elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 12 din Timișoara, sub îndrumarea plină de implicare și măiestrie a doamnelor profesoare Monica Ban și Margarete Moroz, care prin activități ludice nu doar transformă haine vechi în jucării, dându-le o nouă viață, ci și spun povești fascinante prin care să îi determine și pe alți copii să urmeze exemplul lor de responsabilitate. Am fost impresionat de întreaga inițiativă, pentru că mereu am spus că educația în modă trebuie să înceapă devreme. Am susținut demersul și l-am prezentat lumii în Feeric sub numele de Les Petits Princes, dar îmi doresc să fie un proiect mai vast în care să creăm mai multă influență a muncii doamnelor profesoare și a generațiilor de copii pe care le formează. Un alt proiect care m-a emoționat a fost cercetarea Anei Farima, designer și absolventă a Universității Aurel Vlaicu din Arad, care, inspirată din copilăria ei și marcată de activitățile naturale sustenabile ale bunicilor, a expus cum putem valorifica tehnici și resurse aproape pierdute pentru a crea articole vestimentare ca artă pură. În același timp, cercetarea parcursă pentru a produce piele vegetală din coji de legume și fructe este cel puțin remarcabilă, iar rezultatele uluitoare. Inspirat la rândul meu de munca ei, am creat Izvod Lab, un concept care susține inovația și cercetarea în modă și care a avut lansarea prin expunerea muncii Anei în ediția recentă a Feeric Fashion Week.
Ce calități ar trebui să aibă un designer ca să reziste în industria modei de azi?
Desigur, pentru un creativ, talentul este necesar și modul în care designerul se exprimă, ceea ce propune, este punctul de plecare spre funcționalitatea acelui designer. Pentru a beneficia de continuitate însă, este nevoie de mult mai mult decât atât. Un bun management este vital oricărui designer, fie că este înzestrat cu pricepere în organizare și business sau studiază acest aspect, fie că se asociază cu persoana potrivită care să aducă această completare muncii creative și să o valorifice. Din păcate, în marea parte a lumii nu există posibilitatea de a studia business de modă. Și acolo unde sunt oportunități, acestea sunt extrem de greu accesibile financiar și logistic. De aceea am demarat Feeric Hub și îl conturăm an de an pentru a aduce soluții provocărilor pe care industria le lansează viitorilor designeri. Rezultatele arată bine pentru parcursul de până acum, iar accesul în Feeric Hub este încă gratuit prin intermediul universităților și accesibil designerilor confirmați.
Care sunt direcțiile în care ai vrea să dezvolți Feeric în anii următori? Ce vise ai încă netranspuse în realitate?
Cu siguranță, mai multă educație, mai complexă și mai actualizată la situațiile socio-politice și economice. Am demarat discuțiile cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, pentru a crea un modul de studii postuniversitare de business în fashion la Facultatea de Științe Economice, accesibil tuturor studenților și designerilor din peste 50 de țări în care am creat influență prin Feeric, și îmi doresc ca Sibiu să devină punctul de plecare pentru noua direcție în modă din această regiune a lumii.
Porți creații semnate de designeri români? Ce înseamnă pentru tine susținerea designului local? Crezi că românii ar trebui să cumpere mai multe haine realizate în România?
Port creații semnate și de studenți, și de designeri români și încerc să mă limitez la asta, chiar dacă port mult vintage și uneori sunt forțat să cumpăr fast fashion. Aceasta este realitatea în acest moment. Doar pentru că sunt în industrie reușesc să văd propunerile designerilor români, însă în jur, prietenii, cunoscuții nu au acces la astfel de informații prin sursele de informare pe care le accesează. Eu îi mai influențez, iar Feericul face multă educație în acest sens, prin promovare și propuneri. Totuși, nu este suficientă dinamica și ne propunem să contribuim la accelerarea lucrurilor. Desigur că un consum de modă local contribuie semnificativ la dezvoltarea economică, la impactul redus asupra mediului și la un mediu social armonios și sănătos între piață și designeri. Lucrăm la asta și, așa cum spuneam, primele rezultate sunt extrem de încurajatoare.
Cum ți-ai descrie propriul stil vestimentar și care sunt piesele esențiale în garderoba ta?
De-a lungul anilor am experimentat legat de stil și am avut o perioadă consistentă în care am purtat doar negru. Folosesc foarte puține accesorii, nu port bijuterii, am trecut de perioadele acelea deocamdată și acum cred că am un stil simplu, lejer, mai colorat sau nuanțat, foarte confortabil și caut mereu un touch de designer, ceva altfel. Încălțămintea este un segment aparte care mă preocupă mai mult legat de stil, altfel încerc să rămân cât mai simplu, clean în alegerile vestimentare.
