Cadourile fac parte din viața tuturor. Sărbători, aniversări, celebrarea unor etape sau succese, evenimente diverse, întâlniri formale și informale sau, pur și simplu, fără o ocazie specială. Așadar, „to gift or not to gift” este subiectul pe care vi-l propun.
Într-o lume ideală, cadourile, toate, pentru orice ocazie sau împrejurare, ar trebui făcute cu multă grijă și păsare pentru adresant. Însă a avea prea multe opțiuni este la fel de greu ca a avea insuficiente opțiuni și reprezintă, adesea, drumul scurt și sigur către alegeri neinspirate.
Alegerea este cu atât mai grea cu cât analizăm. Mai ales că un cadou trebuie, obligatoriu, personalizat, în sensul că îl gândim pentru o anumită persoană. Practica de a face o listă pe baza căreia cumpărăm că „trebuie” este și inutilă, și lipsită de bucurie.
Putem, însă, porni de undeva: relația pe care o avem cu persoana respectivă; conversații sau chiar tatonări provocate, prin care aflăm ce îi place, ce își dorește sau ce intenționează să își cumpere; spațiul pe care îl are; hobby-uri și obiceiuri; stil de viață; stil personal. Toate acestea pot fi corelate cu un buget. Rostul unui cadou nu este de a ne destabiliza financiar, ci de a face o bucurie cuiva drag.
Familie. Aici este cel mai simplu, fiindcă ne cunoaștem bine unii cu alții. Știm ce are, ce îi place și ce mai are nevoie celălalt. Putem să ne îndreptăm către orice: parfum, bijuterie, produse cosmetice, încălțăminte, până la obiecte de lenjerie, pentru că știm detalii și suntem cu ai noștri, cei cu care trăim zi de zi în casă sau în preajmă.
Prieteni. Nici cu ei n-ar trebui să ne fie grele alegerile, fiindcă avem multe indicii și informații. Le cunoaștem casa, stilul, standardul de viață, preocupările, pasiunile. Petrecem timp cu ei, vorbim de toate și ne plimbăm împreună, timp în care putem observa că au aruncat o privire mai lungă la o vitrină ori că au întors eticheta cu prețul și au renunțat…
Colegi. Tot mai mult a prins modalitatea de a face cadouri în grup. Avantajul este că, punând mână de la mână, putem oferi colegului ceva ce poate îi depășește bugetul. Odată cu modernizarea la birou, a apărut și la noi conceptul „Secret Santa”. Știm pentru cine cumpărăm, dar bugetul este o sumă fixată pentru toată lumea. Aș spune că este un prilej de a ne aduna amical, iar cadourile sunt, de regulă, amuzante, chiar haioase sau ridicole, spre amuzamentul tuturor.
Cunoștințe, vecini, ș.a. Recomand cadourile „neutre”, din sfera celor cu care nu prea avem cum să dăm greș: ciocolată, cărți, muzică, album de artă, șal, cravată, cremă de mâini, cafea, șampanie, băuturi fine. Chiar și așa, aș avea în vedere niște filtre, în funcție de persoană.
Un cadou este un gest de curtoazie, de iubire, de apreciere, separat sau toate împreună. Cu toate astea, ele se îndepărtează adesea de ceea ce ar trebui să fie.
Cadourile trendy, mercantile, nu sunt pe lista mea de recomandări, ele nu durează. Nici cele decorative, mari, care ne umplu casa și pe care vrei să le vezi când vii în vizită. Nu aș cumpăra căni cu urși și reni, vaze, fulare și pulovere cu modele de Crăciun, papuci de casă cu coarne și nas roșu, cercei cu luminițe. Toate inutile și mâncătoare de spațiu și de bani. Ele sunt copilărești și ar trebui să rămână pentru copii. Pentru ocazii speciale, oamenii își cumpără singuri felul acesta de obiecte, dacă au chef.
Știu că am pus cam multe nu-uri pentru niște recomandări care să prilejuiască bucurie. Însă cred cu tărie că în viață contează nu numai ce facem, ci și să nu facem. Ne facem viața mai ușoară.
Să nu uit să menționez varianta Voucher – cu o durată mare și cu mai multe opțiuni. Un voucher inserat într-o felicitare simplifică viața tuturor. De asemenea, atașarea unui „bon-cadou” obiectului cumpărat permite schimbarea lui, în caz de nepotrivire, cu ce vrea adresantul.
Cred că este util și ne salvează timp și bani să avem „sertarul cu cadouri neutre” pe care le putem cumpăra când le găsim, fie la reduceri, fie în târguri, în călătorii.
Fără a epuiza înșiruirea, iată ce aș mai oferi eu: bilete la concert, teatru sau operă. Poșetă. Portofel. Cărți. Muzică. Brățară. Curea. Agendă. Broșă. Mănuși. Voucher la restaurant, spa, salon sau beauty clinique.
Din toate cele enumerate, aș vrea să ne oprim la cărți. Sunt oferte nenumărate la cărți și nu doar acum, ci tot timpul, cei din piața de carte nemaiștiind ce să facă pentru a determina oamenii să citească. Editurile mari au oferte mereu. Unele cărți, cataloage și albume sunt mai reduse pe anumite site-uri gigant. Faceți-vă liste cu cărțile pe care le doriți, cărți recomandate de oameni de a căror părere țineți cont, cărți despre care citiți pe la un prieten de pe Social Media, cărți despre care auziți într-o conversație întâmplătoare, cărți care știți că i-ar putea interesa pe prietenii voștri. Și nu scrieți pe ea decât dacă sunteți autorul, pentru a putea fi dăruită mai departe, dacă este dublură în bibliotecă. Atașarea unei felicitări pe care scriem câteva cuvinte este un detaliu inspirat și elegant.
Am lăsat un paragraf aparte, intenționat, pentru o categorie de cadouri pe care le prețuiesc foarte mult. Ofer unor oameni foarte dragi obiecte pe care le am în casă, care au o poveste ce se leagă cu povestea lor. O sticlă cu o băutură fină și veche, primită la nunta de argint, pe care am oferit-o unui cuplu la căsătorie. O brățară primită de la soțul meu la aniversarea a 40 de ani, oferită unei prietene care am simțit că o poate duce mai departe, apoi, către fiica ei. O sticlă pentru pomezi parfumate, oferită unui prieten care adoră parfumurile. Și alte câteva obiecte de suflet.
A ști să faci cadouri este o artă. Dar trebuie să ne și batem nițel capul. Să ne pese, să fim atenți la cei din jur, la ce spun, ce își doresc, ce nu le place, ce îi interesează. Este și o chestiune de pragmatism, nu de a bifa pe o listă, de a scăpa de o obligație. Noi stabilim criteriile și este o bucurie pe care ne-o facem și nouă, la urma urmei.
Și pentru că mereu apare întrebarea „ce se poartă?”, să reușim să răspundem „se poartă a fi, mai mult decât a avea; se poartă bunul simț; se poartă iubirea; se poartă educația”. Să ne privim și să zâmbim ar putea fi un punct de plecare.
Just Ask Ofelia!
Text scris de Ofelia Cozma
Citește mai departe și Diesel în colaborare cu Damiano David
