Când spui China, la ce te gândești prima oară? La aglomerația orașelor, ce te face să te simți într-o colonie de furnici, sau la imensitatea și vastitatea spațiului? Pe mine imensitatea acestei țări și istoria sa impresionantă m-au făcut să mă aventurez spre aceste tărâmuri și să aflu răspunsul la întrebarea: care este măsurătoarea potrivită pentru China?
Aventura spre China a început în România. Este nevoie de viză pentru a putea călători în China așa că te sfătuiesc să te ocupi de asta înainte de a cumpăra biletele de avion. Viza nu se ia chiar ușor, este mai complicat decât în trecut și sunt necesare o mulțime de acte. Am avut ceva emoții până ce am terminat cu toată hârțogăraia și am reușit să termin tevatura.
Dacă te gândești câte lucruri vei posta pe Facebook sau Instagram, poate ar trebui să te gândești de două ori. China are propriile sale rețele de socializare și cele cu care noi suntem obișnuiți sunt interzise. Da, este o țară comunistă, dar cu siguranță nu genul de comunism la care te-ai aștepta. Am străbătut timp de 10 zile Beijing, Xian si Shanghai, un traseu extrem de intens, dar care a meritat 100%. Ca în fiecare țară în care nu mă descurc cu engleza, iau un ghid. Multă lume este de părere că este scump și nu merită, mai ales în era atotcunoscătorului Google, dar vă asigur că în China este absolut necesar un însoțitor, mai ales că pentru a accesa Google este nevoie de o aplicație specială VPN.
Mi-am făcut temele înainte de a pleca și am făcut o listă cu toate obiectivele pe care îmi doream să le văd. Bineînțeles că și ghidul are propuneri interesante, doar cunoaște zona mai bine, dar este important să ai lista ta și să bifezi toate lucrurile interesante pe care îți dorești să le vezi. Pentru că aleg în general hoteluri centrale, este destul de simplu să vizitezi împrejurimile cu harta în mână și să te deplasezi rapid și comod, fără a mai plăti suplimentar transportul. Foarte ciudat pentru europeni, la parterul hotelului în care am fost cazați era un mall. Nu am făcut shopping însă, nu doar pentru că în China prețurile pentru branduri sunt de cel puțin două ori mai mari decât în Europa, dar și pentru că eu prefer să cumpăr lucruri tradiționale din locurile pe care le vizitez.
Călătoria am început-o în Beijing, un oraș cu o populație de peste 21 de milioane de locuitori, ceva mai mulți decât populația întregii noastre țări. Aveam pe listă, și nu am ratat, Palatul Tian’anmen, Orasul interzis și Templul Dongyue. Am testat varietatea de ceaiuri din Jingshan Park și am dat o tură cu drișca. Cea din urmă a fost o experiență cu adevărat fantastică, în primul rând pentru că ne-am plimbat pe străzi minuscule pline de clădiri foarte vechi și pline de tradiții. Summer Palace este locul unde te poți visa prințesă… sau poate doar una dintre cele 1000 de concubine ale împăratului.
Dacă ai ajuns în Beijing atunci categoric o zi trebuie păstrată pentru Marele Zid Chinezesc, îți garantez că vei rămâne uimit de unicitatea și grandoarea arhitecturală. Da, este mare, este sus, este nesfârșit, este solid, este de neuitat și este unul dintre UNESCO World Heritage Sites.
Următorul oraș pe listă a fost Xi’an, un oraș în plină dezvoltare arhitecturală în care se construiește enorm, într-un mix de de modern și tradițional, cu zone rezidențiale deosebit de frumoase. Sunt rase efectiv de pe fața pământului orașe întregi care sunt reconstruite după planuri noi, extrem de moderne. Deși se reconstruiește, cultura, religia și istoria țării sunt prezervate.
Hotelul în care am stat aici a fost de departe cel mai frumos și mi-ar fi plăcut să prelungesc vacanța cu cel puțin câteva nopți. Zona în care este amplasat este plină de vegetație, străzi perfecte, zonă comercială, temple și monumente unic arhitecturale. De departe cel mai interesant punct de atracție este reprezentat de Războinicii de Teracotă, un site enorm unde sunt conservați acum războinicii și caii descoperiți în mormântul lui Qin Shi Huang. Great Mosque of Xi’an este un fost templu Chinez, care acum este cea mai mare moschee musulmană din China. În această zonă poți vizita și bazarul, dar și piața de mâncare, plină de delicatese tradiționale.
După înca un zbor, am aterizat în Shanghai. Spre deosebire de orașele mari vizitate până acum, am fost frapată de lumina obscură pe timp de seară. Drumul până la hotel a fost dezamagitor, căci nu mă puteam bucura de priveliște din cauza lipsei luminii. Vedeam cumva în penumbră super clădiri, dar nu mă puteam bucura cu adevărat de ele. Hotelul a făcut o mică încurcătură și ne-a dat o cameră greșită. Deși nu mă plâng în general, sunt destul de înțelegătoare când vine vorba de hotel, mai ales că nu petrec pre mult timp acolo, de această dată am insistat să primesc camera rezervată. Și, după ceva negocieri, am primit-o. În momentul în care am reușit să ne cazăm, am fost șocată. De pe balcon aveam cea mai frumoasă priveliște văzută vreodată. O mare de lumini. Așa am aflat că în Shanghai este program de luminare al orașului și faleza râului Huangpu se bucură de trei ore de feerie luminoasă.
Clădirea mea favorită a fost SWFC Observatory, unde la etajul 100 (474m) poți vedea orașul 360 grade de pe un plafon de sticlă. Și cum chinezii nu se mulțumesc niciodată cu ce au, au pus la cale o clădire ce va întrece Burj Kalifa din Dubai, care este în acest moment cea mai înaltă clădire din lume.
Dar, dacă vrei să cunoști cu adevărat acest oraș, îți recomand o plimbare cu bicicleta. Eu am fost surprinsă de străzile tradiționale, unde oamenii își întind hainele pe stradă, care se împletesc cumva firesc cu locațiile super tehnologizate, pe care le poți accesa cu un cod tastat pe telefon.
Concluzia mea? Aș merge oricând din nou să vizitez China! Oameni fanstastici și locuri pe care nu le vei uita prea ușor. O țară a contrastelor și a experiențelor senzaționale. Îmi doresc tare mult să ajung din nou în China… dar lumea asta este prea mare și îmi doresc să o vizitez pe toată!
Text de Gabriela Simion
