Actrița Brigitte Bardot a devenit celebră în toată lumea după ce a apărut dansând desculță în filmul „Și Dumnezeu a creat femeia”.
Cu părul ciufulit și o energie puternică, ea emana o senzualitate cum rar mai fusese văzută până atunci în cinematografie Așa s-a născut un simbol mondial, scrie Reuters.
Brigitte Bardot, adesea numită simplu în Franța „B.B.” și ale cărei ultime decenii au fost marcate de campanii pentru drepturile animalelor și de simpatii politice de dreapta, a murit la vârsta de 91 de ani.
Născută la Paris pe 28 septembrie 1934, Bardot se descria ca un copil timid și nesigur pe sine, care „purta ochelari și avea părul subțire și drept”.
La doar 15 ani, a apărut pe coperta revistei Elle, dând startul unei cariere de model care avea să o conducă curând spre film.
Personajul ei din „Și Dumnezeu a creat femeia” a întruchipat feminitatea eliberată, iar controversele nu au făcut decât să-i sporească atractivitatea. Bardot a devenit un simbol al Franței anilor ’50 și ’60.
Fascinația ei a depășit mult cinematografia franceză: se spune că, la 15 ani, Bob Dylan a scris prima sa melodie despre ea, nepublicata „Song for Brigitte”, iar pictorul Andy Warhol i-a pictat portretul.
În ciuda influenței sale, Bardot a găsit viața de celebritate izolantă. Vorbea adesea despre faptul că se simțea prizoniera propriei faime, incapabilă să se bucure de micile plăceri ale vieții.
„Nu mai puteam să trăiesc așa”. a reflectat ea câteva decenii mai târziu.
Viața personală a lui Bardot a fost marcată de patru căsătorii, numeroase relații mediatizate și lupte cu depresia.
La 26 de ani, a fost găsită inconștientă într-o casă de pe Riviera Franceză după o tentativă de sinucidere. Zvonuri despre o altă încercare de suicid au apărut ani mai târziu, când și-a anulat misterios petrecerea de ziua sa de naștere cu ocazia împlinirii a 49 de ani, apoi a fost internată în spital.
Pe lângă cariera în film, Bardot a avut și o carieră muzicală de succes. Colaborările sale cu cântărețul și compozitorul Serge Gainsbourg, inclusiv piesa Je t’aime … moi non plus („Te iubesc … nici eu nu”), au stârnit atât admirație, cât și controverse.
Bardot a jucat în ultimul ei film, al 42-lea, în 1973. Decepționată de industria cinematografică, a declarat că lumea filmului este „putredă” și s-a retras din viața publică.
„Am dat 20 de ani din viața mea cinematografiei, ajunge,” a spus ea într-un interviu TV.
S-a stabilit în stațiunea franceză Saint-Tropez, unde și-a găsit alinare printre animale și peisajul mediteranean. Acolo și-a început o pasiune pentru apărarea drepturilor animalelor. „Aceasta este singura mea luptă, singura direcție pe care vreau să-i dau vieții mele,” spunea Bardot în 2013.
Devotamentul ei pentru animale a devenit legendar. În 1986, a înființat Fundația Brigitte Bardot pentru Bunăstarea și Protecția Animalelor. Bardot a susținut activiști cunoscuți, precum Paul Watson, și a militat intens împotriva cruzimii față de animale, uneori amenințând că va părăsi Franța din cauza disputelor legate de protecția animalelor.
Când actorul Gérard Depardieu a acceptat cetățenia rusă după un conflict public cu autoritățile franceze, în 2013, Bardot a amenințat că va face la fel dacă Franța ar eutanasia doi elefanți bolnavi dintr-un circ.
În mare parte din ultima perioadă a vieții, Bardot a trăit singură, înconjurată de ziduri înalte, în Saint-Tropez, în mijlocul unei adevărate menajerii de pisici, câini și cai. Această pasiune, spunea ea adesea, era un antidot la relațiile ei dezamăgitoare. „Am dat frumusețea și tinerețea mea bărbaților,” a spus odată. „Acum voi da înțelepciunea și experiența mea animalelor.”
„Feminismul nu e pentru mine”
Pe măsură ce advocacy-ul ei pentru animale s-a intensificat, au crescut și reacțiile negative față de declarațiile ei politice.
Comentariile publice ale lui Bardot despre imigrație, Islam și homosexualitate au dus la mai multe condamnări pentru incitare la ură rasială. Între 1997 și 2008, a fost amendată de șase ori de instanțele franceze pentru afirmațiile ei, în special cele la adresa comunității musulmane din Franța.
Într-un caz, un tribunal din Paris i-a aplicat o amendă de 15.000 € pentru că a descris musulmanii drept „această populație care ne distruge, ne distruge țara prin acțiunile ei”.
În 1992 s-a căsătorit cu Bernard d’Ormale, fost consilier al partidului de extremă-dreapta Frontul Național, și a susținut public liderii succesivi ai partidului, Jean-Marie Le Pen și fiica sa Marine Le Pen, pe care a numit-o „Ioana d’Arc a secolului XXI”.
Totuși, în ciuda opiniilor polarizante, influența lui Bardot a rămas vie, fie în modă, presa remarcând reveniri repetate ale coafurii ei emblematice, fie prin documentare și cărți coffee-table care sărbătoresc impactul ei rar asupra cinematografiei franceze.
Citește mai departe și INTERVIU | Vladinsky: „Recunoașterea nu a venit dintr-o singură lucrare, ci din consecvență”
